Preşedintele Ucrainei efectuează prima sa vizită în SUA, cu un pronunţat caracter simbolic

Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, efectuează prima sa vizită în SUA.

Înainte de toate, fostul om de afaceri ucrainean (48 de ani) intenţionează să pledeze cu fermitate pentru ca ţara sa să obţină ‘statut special’ de aliat non-membru al NATO.

‘Eu chiar contez pe sprijinul dumneavoastră’, a afirmat Poroşenko marţi la Ottawa, într-o alocuţiune pronunţată în parlamentul Canadei, în ajunul primei sale vizite în SUA de la alegerea în funcţia de preşedinte la începutul lunii iunie.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citeşte şi Lovitură pentru Moscova. Poroşenko a DECIS: Estul separatist RĂMÂNE la UCRAINA

Alte articole

A primit moștenire un castel construit în 1931 și s-a apucat să-l restaureze în memoria mamei sale. Povestea care a emoționat milioane de oameni

Volodimir Zelenski a revocat-o din funcție pe ambasadoarea Ucrainei în SUA, Olha Stefanișina, investigată de Biroul Național Anticorupție

La două zile după ratificarea de către Parlamentul ucrainean şi Parlamentul European a Acordului de Asociere la Uniunea Europeană, viitorul Ucrainei rămâne încărcat de incertitudine pe fondul unui conflict ce durează de mai bine de cinci luni şi care s-a soldat cu aproximativ 2.900 de morţi şi peste o jumătate de milion de persoane strămutate. Acordul de încetare a focului încheiat la 5 septembrie între Kiev şi rebelii proruşi este în continuare fragil.

‘Mă bucur să văd că partenerii noştri europeni şi americani înţeleg că noi luptăm nu doar pentru integritatea teritorială şi independenţa Ucrainei, dar şi pentru securitatea globală’, a subliniat vineri la Kiev preşedintele ucrainean, pledând pentru o ‘nouă strategie de securitate’.

Barack Obama reiterează de mai multe săptămâni că SUA vor continua să ofere Ucrainei asistenţă militară neletală şi de instruire a armatei ucrainene, subliniind totodată că Washingtonul nu ia în considerare utilizarea forţei în această ţară.

‘NATO trebuie să-şi asume angajamente concrete pentru a ajuta Ucraina să-şi modernizeze şi consolideze forţele sale de securitate’, a pledat Obama la Tallin (Estonia), reamintind că Ucraina nu face parte din Alianţa Nord-Atlantică, a cărei cartă prevede solidaritate între membrii săi în caz de agresiune.

Casa Albă a fost evazivă cu privire la eventuale anunţuri în această chestiune cu ocazia vizitei preşedintelui Poroşenko la Washington, dar a lăsat clar să se înţeleagă faptul că înainte de toate va trimite un mesaj puternic.

O importanţă deosebită îi este atribuită întâlnirii lui Poroşenko cu liderul administraţiei americane. Această întâlnire ‘este un simbol clar pentru toată lumea şi mai ales pentru poporul ucrainean’, a subliniat Josh Earnest, secretarul de presă al Casei Albe.

Aceasta reprezintă, de asemenea, un mesaj pentru preşedintele rus Vladimir Putin. ‘Fotografia dlui Poroşenko stând în Biroul Oval valorează cât o mie de cuvinte, indiferent dacă în limba engleză sau în limba rusă’, a remarcat acelaşi purtător de cuvânt.

Aşteptat la Casa Albă la începutul după-amiezii, Poroşenko, care vorbeşte fluent limba engleză, îşi va începe vizita la Washington cu un discurs solemn pronunţat în faţa camerelor reunite ale Congresului american – Camera Reprezentanţilor şi Senatul.

Citeşte şi ARMISTIŢIU ÎNCĂLCAT ÎN UCRAINA. Noi violenţe armate în zona aeroportului din Doneţk

Doar liderii ţărilor aliate cele mai apropiate de SUA au dreptul să vorbească de la această tribună. Ultima oară a vorbit de la această tribună preşedinta sud-coreeană Park Geun-hye, în mai 2013. În aprilie 2005, preşedintele ucrainean prooccidental Viktor Iuşcenko a avut şi el o astfel de onoare. Parlamentarii au americani l-au ovaţionat atunci.

‘În termeni de simboluri, va fi o vizită importantă. În ceea ce priveşte acordarea de asistenţă concretă Ucrainei, mult mai puţin’, rezumă Eugene Rumer, de la Carnegie Endowment for International Peace, un think tank cu sediul la Washington.

Se aşteaptă ca preşedintele ucrainean să formuleze o cerere privind creşterea ajutorului economic pentru ca ţara să facă faţă unei perioade extrem de dificile pe care o traversează în prezent: FMI prognozează o contractare cu 6,5% a Produsului Intern Brut (PIB) al fostei republici sovietice, în recesiune aproape continuu în ultimii doi ani, şi o inflaţie de 19%.

Expertul Eugene Rumer nu vede ‘niciun indiciu că americanii sau europenii sunt dispuşi să pună mai mulţi bani pe masă’ la planul de salvare de 17 miliarde de dolari stabilit de FMI.

La începutul lunii septembrie, Fondul a prevenit că acest plan, conceput pentru ca Ucraina să evite falimentul după retragerea sprijinului de finanţare rus, ar putea să nu fie suficient, având în vedere violenţele din estul industrial.

Conform celui mai pesimist scenariu, Ucraina ar avea nevoie de un ajutor suplimentar 19 miliarde de dolari până în 2015, a avertizat FMI.