Mitropolitul Banatului, condus pe ultimul drum de mii de credincioşi şi preoţi

Mii de credincioşi, de preoţi şi de măicuţe au participat miercuri la slujba de înmormântare a Mitropolitului Banatului, Nicolae Corneanu, care a încetat din viaţă duminică noaptea la Timişoara după o lungă suferinţă provocată de mai multe probleme cardiace.

Trupul neînsufleţit al mitropolitului a fost depus în Catedrala Mitropolitană din Timişoara. Slujba de înmormântare a început la ora 11.00. Aceasta a fost oficiată de Preafericitul Daniel, împreună cu ceilalţi mitropoliţi din ţara noastră.

Arhiereul bănăţean a fost înmormântat cu onoruri militare întrucât în anul 2000 a primit Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de mare cruce, conferit de preşedintele Emil Constantinescu. Sicriul cu trupul neînsufleţit al lui Nicolae Corneanu a fost coborât în gropniţa Catedralei Mitropolitane, unde se află şi predecesorul său, mitropolitul Vasile Lăzărescu.

Prea Fericitul Daniel a elogiat erudiţia, corectitudinea, bunătatea şi iubirea de aproape a mitropolitului Nicolae, punctând faptul că la recomandarea acestuia a urcat în cea mai înaltă treaptă a Bisericii Ortodoxe Române.

La funeralii au participat şi au trimis coroane instituţii din ţară, reprezentanţi ai tuturor bisericilor creştine din Banat, dar şi din partea reprezentanţelor diplomatice.

Incidentele nu au lipsit de la înmormântarea Mitropolitului Banatului. Unei femei i s-a făcut rău în biserică, chiar în timpul slujbei, şi a avut nevoie de îngrijirea medicilor. Mai mulţi enoriaşi au scos-o pe femeie din biserică pe braţe, iar medicii de la ambulanţă i-au acordat îngrijiri.

Miercuri dimineaţa, la Timişoara au sosit înalte feţe bisericeşti şi din străinătate. Urmează 40 de zile de doliu, după care se va alege un nou mitropolit al Banatului.

Citeşte şi Băsescu: Personalitatea însemnată a lui Corneanu, activitatea sa rodnică rămân o pagină în istoria ortodoxiei

În vârstă de 90 de ani, Nicolae Corneanu este considerat a fi cel mai longeviv mitropolit al României. Întâistătătorul ortodocşilor bănăţeni a avut mari probleme de sănătate, cardiace şi diabet, dar şi suferinţe renale, în ultima perioadă fiind internat la Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara de două ori, scrie Agerpres.

Nicolae Corneanu s-a născut pe 21 noiembrie 1923 la Caransebeş şi din 1962 a fost arhiepiscop al Timişoarei şi mitropolit al Banatului, iar în 1992 a fost ales membru de onoare al Academiei Române.

Între anii 1942-1946 a urmat Facultatea de Teologie la Bucureşti. În aceeaşi perioada a urmat cursurile Facultăţii de Filologie şi ale celei de Litere. În 1949 şi-a susţinut teza de doctorat cu titlul „Viaţa şi petrecerea Sfântului Antonie. Începuturile monahismului creştin pe Valea Nilului”. În 1949 a devenit profesor suplinitor la Academia Teologică Ortodoxă Română din Caransebeş. Între anii 1956-1958 a fost profesor de limbile greacă şi franceză la Seminarul Teologic ‘Ioan Popasu’ din Caransebeş, iar în 1959 conferenţiar la Institutul Teologic din Sibiu, unde a predat teologia simbolică şi limba greacă. A conferenţiat la Oxford, la Universitatea Humboldt din Germania şi la Fundaţia „Pro Oriente” din Viena.

Începând din 1949, a activat în administraţia Mitropoliei Banatului ca secretar şi consilier. La 15 decembrie 1960 a fost ales episcop al Episcopiei Aradului. La 17 februarie 1962 a fost ales arhiepiscop al Timişoarei şi Caransebeşului şi mitropolit al Banatului. La 4 martie 1990 l-a hirotonit ca episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei pe Daniel Ciobotea, actualul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.

La 11 iulie 2012, Corneanu a anunţat Patriarhia printr-o scrisoare că se retrage din funcţie, motivele invocate fiind cele de sănătate, însă imediat s-a afirmat că s-ar fi răzgândit.

De-a lungul timpului a primit mai multe distincţii: 1964 – Ordinul Steaua Republicii Populare Române clasa a II-a, 1978-1981 – Membru în Comitetul Central al Consiliului Ecumenic al Bisericilor, din 1992 – Membru de onoare al Academiei Române; 1997 – Premiul „Pentru întreaga activitate închinată adevărului, dreptăţii şi libertăţii, valori supreme ale umanităţii”, conferit de Grupul pentru Dialog Social; 2000 – Ordinul Naţional ‘Pentru Merit’ în grad de Mare Cruce, conferit de preşedintele Emil Constantinescu.

A ctitorit 45 de lăcaşuri de cult, inclusiv în perioada predecembristă, dar şi învăţământul teologic seminarist din Timişoara şi Arad, după cel din Caransebeş.

A fost prima faţă bisericească din România care a recunoscut că a colaborat cu fosta Securitate.

Citeşte şi Regele Mihai, mesaj de condoleanţe după moartea ÎPS Nicolae Corneanu