Cât costă salvarea zonei euro de la colaps?

Ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schauble, a declarat că Germania va decide în luna martie dacă fondul de criză al zonei euro va fi consolidat cu resurse financiare suplimentare, măsură considerată esenţială de guvernele G20 drept condiţie înainte de angajarea unor fonduri suplimentare pentru FMI, transmite Reuters.

Miniştrii Finanţelor din statele G20 vor să antreneze resurse financiare impresionate până la reuniunea şefilor de stat sau de guvern de la finele lunii aprilie, încercând totodată să convingă pieţele financiare că pot aduce sub control problemele din zona euro.

Statele G20 au creat în 2008 un pachet de 1.000 miliarde de dolari pentru combaterea efectelor crizei financiare asupra economiei globale, cea mai mare parte a fondurilor finid constituite atunci în rezerve suplimentare pentru FMI.

Schauble a arătat că liderii europeni vor discuta în martie „cât este de adecvat” fondul de criză al zonei euro, chestiunea urmând să se afle pe agenda summit-ului UE de săptămâna viitoare.

Alte articole

Bilanţul aderării la UE: cât a dat şi cât a primit România, profit de 71 de miliarde de euro pentru noi

Tarife de roaming mai mici de la 1 ianuarie 2026 pentru două țări din afara UE

Faptul că Berlinul se arată dispus să discute creşetrea resurselor fondului european de urgenţă reprezintă o schimbare importantă de poziţie.

Pe fondul tensiunilor din parlamentul german privind cel de-al doilea pachet de finanţare externă a Greciei, Berlinul a respins pânăa cum ideea consolidării fondului, deoarece o astfel de măsură ar fi subminat eforturile de a impune disciplină fiscală în statele cu probleme.

Schauble a arătat că se aşteaptă ca Bundestagul să aprobe luni cel de-al doilea acord pentru Grecia, de 130 miliarde euro, adoptat săptămâna trecută de miniştrii Finanţelor din zona euro.

Dacă liderii europeni vor aproba combinarea Fondului European de Stabilitate Financiară, vehiculul anticriză cu caracter temporar, cu Mecanismul European de Stabilitate, fondul cu caracter permanent, UE ar putea crea o plasă de siguranţă de 1.000 miliarde de dolari, care ar putea încuraja alte state G20 să accepte solicitarea FMI pentru finanţare suplimentară de 500-600 miliarde de dolari.

Creditorul de la Washington are acum la dispoziţie 358 miliarde de dolari.

Însumate, fondurile de urgenţă ale zonei euro, resursele actuale ale FMI şi contribuţia suplimentară din partea G20 ar constitui un mecanism anticriză de 1.950 miliarde de dolari.

Surse apropiate discuţiilor au declarat însă pentru Reuters că G20 se va limita să transmită duminică, după încheierea reuniunii miniştrilor de Finanţe la Mexico City, că marile economii ale lumii urmează să discute în aprilie consolidarea resurselor FMI, fără a stabili un termen concret.