EFE: România îşi alege preşedintele după o campanie electorală marcată de scandaluri de corupţie

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Potrivit sondajelor, cu o săptămână înainte de alegeri 40% din electorat încă nu era decis cu cine va vota, dar favoritul scrutinului este premierul social-democrat Victor Ponta. Sondajele arată însă că el nu va obţine 50% din primul tur, urmând să ce confrunte în turul doi cel mai probabil cu principalul său contracandidat, liberalul Klaus Iohannis. În ce priveşte rata prezenţei la urne, analiştii estimează că aceasta va fi de circa 60%.

În ultimii ani, mediul politic românesc a fost crispat de confruntările înveninate dintre conservatorul Băsescu şi social-democratul Ponta, ce au stârnit preocupări inclusiv în Uniunea Europeană, notează agenţia spaniolă de presă, amintind de referendumul eşuat din anul 2012, ce a provocat critici dure la Bruxelles.

Pe plan economic, scăderea investiţiilor străine cauzată de creşterea taxelor speciale, dar şi de contextul geopolitic creat de criza ucraineană, după cum afirmă economistul şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru, s-a adăugat unor probleme precum corupţia cronică, amploarea economiei subterane sau dependenţa excesivă de fondurile europene.

Despre aceste fonduri agenţia EFE menţionează că în perioada 2007-2013 ‘corupţia şi clientelismul’ au condus la situaţia în care s-au absorbit numai 20% din cele 34 de miliarde de euro puse la dispoziţie de Uniunea Europeană, astfel că finanţarea investiţiilor publice a avut de suferit.

Alte articole

Nicușor Dan critică poziția fostului președinte privind alegerile din 2024: „Toată lumea a greșit, inclusiv Iohannis. A fost un moment de slăbiciune”

Elena Lasconi, întrebată dacă îl urăște pe Nicușor Dan: „Faptul că este președinte mi se datorează și mie”

Cu toate acestea şi în pofida faptului că România a avut două trimestre consecutive de scădere economică, intrând astfel în recesiune tehnică, Fondul Monetar Internaţional estimează că România va înregistra pentru anul în curs o creştere economică de 2,4%, una dintre cele mai mari din UE. Şi guvernul premierului Victor Ponta a încercat să transmită un mesaj liniştitor şi a anunţat în plus o creştere a salariului minim cu 15 euro. La rândul său, aspirantul liberal la preşedinţie, Klaus Iohannis, a cerut o diminuare a impozitelor şi revenirea la TVA-ul de 19%, de la 24% cât este în prezent după aplicarea pachetului de măsuri de austeritate decis de executivul conservator în anul 2009.

Actuala campania electorală nu a stârnit vreun entuziasm în rândul populaţiei, mai ales din cauza lipsei de iniţiative concrete, consideră agenţia EFE. În plus, cursa prezidenţială a fost alterată de scandalurile de corupţie din jurul mai multor ‘baroni social-democraţi’, în special dosarul retrocedărilor ilegale.

În timp ce Victor Ponta a făcut apel la propria sa carismă pentru a se instala în Palatul Prezidenţial în următorii cinci ani, scrie în continuare agenţia spaniolă, Klaus Iohannis încearcă să valorifice buna sa gestiune a primăriei Sibiului şi să-şi arate caracterul conciliant pe care, afirmă el, trebuie să-l aibă un preşedinte. Dar nici Iohannis nu a rămas în afara polemicilor şi aşteaptă un verdict într-un dosar de incompatibilitate, iar dacă justiţia va decide că nu poate ocupa funcţii publice, atunci el nu va putea să-şi exercite atribuţiile de preşedinte, în eventualitatea câştigării scrutinului.

Şi candidata conservatoare Elena Udrea se vede implicată într-un scandal, după ce fostul ei soţ (Dorin Cocoş n.red) a fost acuzat că ar fi luat 8-9 milioane de euro mită în urma trucării unor licitaţii pentru achiziţia de sisteme informatice destinate sistemului de învăţământ. Pe vremea când acest om de afaceri ar fi încasat respectiva mită el era căsătorit cu Elena Udrea, aceasta din urmă fiind atunci ministru al turismului.

Dacă Victor Ponta va câştiga alegerile, el va trebui să demisioneze din funcţia de prim-ministru şi să desemneze un succesor care să formeze un nou executiv, scrie agenţia EFE în încheiere, amintind că printre atribuţiile preşedintelui României se numără luarea unor decizii de politică externă şi de securitate, precum şi în procesul legislativ.