Circuitul alcoolului în organism. Află de ce unii se fac CRIŢĂ, iar alţii abia se AMEŢESC

Încă de la prima picătură de alcool ingerată, în organismul uman se produce o reacţie complexă în lanţ, pentru că acesta încearcă să descompună alcoolul pe care îl resimte ca fiind un produs toxic pe care trebuie să îl elimine cât mai repede.

Acest proces nu este acelaşi pentru toate organismele, ci este unul individual. Aşa se explică şi faptul că unii „ţin la băutură”, iar alţii nu. Procesul începe imediat ce „am pus alcool pe limbă”. Din păcate, nu se sfârşeşte în această etapă, în care enzimele din salivă descompun produsul toxic în foarte mică măsură.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citeşte şi A îmbătat-o în dormitor. Apoi a filmat totul şi a pus pe Facebook. VIDEO

Alte articole

Artificiul din lege care te lasă să ai în pivinţă și 200 de litri de ţuică fără să plăteşti taxe

Cătălin Moroșanu, confesiuni despre cea mai grea perioadă din viața sa. „Beam alcool în fiecare zi. O luasem razna!”

„Grosul” se descompune în stomac, unde intervin enzimele, cum este alcool-dehidrogenaze (ADH), care transformă etanolul în acetaldehidă, substanţă de asemenea toxică, dar care merge mai departe la ficat. Enzimele (ALDH, aldehid-dehidrogenazele), produse de acest organ încearcă să neutralizeze acetaldehida, un alt produs toxic din lanţul descompunerii alcoolului. ALDH transformă acetaldehida în acetat, un compus inofensiv.

De ce ne îmbătăm

Cheia rezistenţei la băutură o constituie tocmai „zestrea” de enzime a organismului. Sinteza acestor enzime depinde de genetica organismului. Astfel, genelor implicate în sinteza acestor enzime,  pot face ca organismul să secrete cantităţi mai mari sau mai mici dintr-o enzimă sau alta, aceste enzime fiind şi ele mai mult ori mai puţin eficiente în metabolizarea alcoolului.

Citeşte şi Cafeaua poate anula efectele negative ale alcoolului

În al doilea rând, este bine să nu uităm că ficatul nu „munceşte” cu aceeaşi eficienţă pentru a neutraliza cantităţi mari de alcool, ci pe „norme” orare. Dacă există surplus care nu s-a metabolizat, atunci compuşii nemetabolizaţi intră în sânge şi provoacă efectele beţăiei: accelerarea pulsului, greaţă, vomă, transpiraţie abundentă, înroşirea feţei, ameţeală, agitaţie sau, din contră, somnolenţă.

Aşa stând lucrurile, ar fi bine ca fiecare să îşi cunoască limitele rezistenţei la băutură, pentru a se putea bucura de savoarea tipului de alcool conjsumat, fără să experimenteze aceste „manifestări neplăcute” sau să se dea în spectacol nemaiştiind de capul lui…

Citeşte şi Concurs STUPID. A băut 56 de shot-uri, a bătut recordul local şi a murit din cauza alcoolului

Un alt amănunt foarte important este acela că alcoolul nu se consumă pe stomacul gol şi nici de către omul bolnav, care are anumite afecţiuni pentru care consumul de alcool nu este permis. Mâncând înainte de a bea sau în timpul mesei, mucoasa gastrică este mai protejată de atacul alcoolului, iar absorbţia compuşilor nocivi din stomac încetineşte.