Cum îşi trata Nixon, în secret, bolile imaginare

Intitulată „The Gumshoe and the Shrink”, cartea descrie pe larg şedinţele secrete de terapie psihiatrică ale fostului preşedinte american Richard Nixon.

Nixon a apelat în secret la şedinţe de terapie psihiatrică ani în şir, mai ales în perioada de vârf a carierei sale politice, dezvăluie cartea citată de Daily Mail, în ediţia online.

Fostul preşedinte american a început să facă terapie psihiatrică cu medicul Arnold Hutschnecker în 1952. Nixon se plângea că are dureri de spate, de gât şi insomnii rebele, dar, de fapt, acestea se petreceau în imaginaţia lui. Era ipohondru, cu alte cuvinte. Era în 1952, când Nixon i-a cerut pentru prima dată ajutorul psihiatrului Hutschnecker. Nixon avea 39 de ani şi era vicepreşedinte al SUA, în timpul mandatului preşedintelui Dwight Eisenhower.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

David L. Robb, autorul cărţii „The Gumshoe and the Shrink”, scrie că Richard Nixon a continuat să facă terapie cu Hutscheker cel puţin 10 ani, inclusiv în perioada alegerilor prezidenţiale din 1960, pe care le-a pierdut în faţa lui John F. Kennedy. Autorul cărţii mai scrie că, dacă în acea perioadă ar fi fost făcute aceste dezvăluiri, acest lucru s-ar fi repercutat asupra lui Nixon, electoratul fiind în stare să nu-i acorde nici măcar un singur vot dacă ar fi aflat că America ar urma să fie condusă de un instabil psihic.

Alte articole

Analiză. Trump a pierdut Congresul, dar Obama a fost zdrobit și mai rău la urne. Adevărul uitat despre cifrele care demontează mitul unei înfrângeri fără precedent

Barack Obama, primul mesaj după victoria democraților în SUA: Trebuie să punem bazele pentru viitor

Dar, culmea a fost că în lunile care au precedat scandalul Watergate, în care Nixon a fost implicat, tocmai el a angajat un detectiv privat ca să cerceteze un eventual dosar medical al lui Kennedy. Iar  când John F. Kennedy a aflat despre acest lucru, tatăl său i-a cerut cântăreţului Frank Sinatra, un prieten al familiei Kennedy, să îi recomande un alt detectiv privat, care să efectueze o anchetă asupra lui Nixon.

În timpul campaniei prezidenţiale din 1960, Hutschnecker l-a tratat de stres pe Nixon şi l-a învăţat anumite tehnici pentru a rămâne calm în faţa lui Kennedy, care avea întotdeauna în public o atitudine relaxată.

TRUCURI MURDARE

Dar în trimp ce Nixon se trata la psihiatru de ipohondrie şi stres, a încercat să îl învingă în alegeri pe Kennedy strecurând presei, în campanie, informaţia potrivit căreia rivalul său suferea de boala Addison, o maladie endocrină rară.

Dar, potrivit aceleiaşi cărţi, şi Kennedy a fost presat de colaboratorii săi să dezvăluie opiniei publice faptul că Nixon apela la şedinţe psihiatrice. Spre deosebire de adversarul său în campanie, Kennedy  a refuzat să facă acest lucru.

Dar JFK a apelat la alte trucuri în campanie, pentru a-şi învinge adversarul. Astfel, în 2011, în presa americană a apărut un articol care dezvăluia că motivul pentru care Nixon a pierdut în faţa lui Kennedy, în timpul celebrei dezbateri televizate din 1960, a fost acela că JFK s-a folosit de câteva „trucuri murdare”.

Înainte de începerea acelei dezbateri televizate, prima de acest gen organizată în Statele Unite, Kennedy a cerut descalificarea candidaţilor care apelează la machiajul facial, dar a apelat el însuşi la această procedură uzitată în lumea televiziunii. De asemenea, Kennedy a cerut ca temperatura din studioul de televiziune să fie destul de ridicată, pentru ca rivalul său Nixon, despre care se ştia că transpira foarte uşor, să apară în faţa telespectatorilor americani transpirat, părând astfel că are multe lucruri de ascuns.

Deşi a pierdut alegerile în faţa lui John F. Kennedy, Richard Nixon a câştigat totuşi fotoliul prezidenţial american în 1969, funcţie din care a demisionat în 1974, în timpul celui de-al doilea mandat prezidenţial al său, în urma scandalului Watergate. Nixon mai fusese preşedinte al SUA timp de şase săptămâni, în 1955, când Eisenhower avea probleme cardiace.  Nixon  a câştigat atunci respectul naţiunii americane, datorită faptului că nu a încercat să profite de situaţie şi să preia puterea.

Richard Nixon este singurul preşedinte american care a demisionat.