Cercetătorii au creat un „firewall genetic” pentru izolarea biologică a organismelor modificate genetic

Organism modificat genetic sau transgenic este termenul cel mai folosit pentru a defini o plantă de cultură sau un animal aparent normal căruia, prin intermediul unor tehnici de inginerie genetică, i s-au transferat gene de la alte specii (plante, animale, bacterii, virusuri sau chiar gene umane), pentru a-i conferi anumite proprietăți noi, potrivit Agerpres.

Reușita celor două echipe de cercetători, prezentată în ultimul număr al revistei Nature, oferă un fel de „firewall genetic” pentru izolarea biologică a organismelor modificate genetic — o modalitate prin care oamenii de știință se asigură că aceste organisme nu pot supraviețui în natură, în afara unui mediu controlat.

Deși cele două echipe de cercetători au obținut acest „firewall genetic” în organismul unei bacterii, „nu există nicio barieră fundamentală” pentru a aplica aceeași tehnică și pe plante sau animale modificate genetic, conform biologului George Church de la Harvard Medical School, coordonatorul uneia dintre cele două echipe de cercetători.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Dacă această tehnică se dovedește un succes va putea fi folosită în microbi modificați genetic pentru diferite scopuri — de la fermentarea laptelui pentru a obține iaurt sau brânzeturi și până la sinteza biocombustibililor sau curățarea deversărilor toxice și producția de medicamente.

Alte articole

Alertă în supermarketurile din România. Salata la pungă ne poate trimite direct la camera de gardă. Specialiștii ne recomandă să o evităm

Sticlele de băut reutilizabile ne pot îmbolnăvi. Experții trag un semnal de alarmă: „Au mai multe bacterii decât toaleta noastră”

În prezent sunt folosiți deja microbi în astfel de scopuri — organisme „modificate genetic”, spre exemplu, pentru a absorbi deversările marine de petrol sau pentru a produce insulină. Folosirea la scară largă a acestor microorganisme a fost însă interzisă de teamă că ar putea scăpa în mediul natural și ar afecta grav ecosistemul, intrând în contact cu speciile naturale.

În cadrul noului experiment, echipele conduse de George Church și de un fost coleg de-al său, Farren Isaacs, au creat tulpini ale bacteriei Escherichia coli (E coli) care conțin ADN artificial și au nevoie de aminoacizi sintetici pentru a supraviețui. Iar cum astfel de aminoacizi nu există în natură, această condiție acționează ca un „firewall”, asigurând că orice astfel de organism modificat genetic care ajunge în mediul natural va muri înainte să producă o contaminare.

Oamenii de știință au operat 49 de modificări genetice în genomul bacteriei E. coli pentru a asigura dependența organismului rezultat de acest aminoacid sintetic. Probabilitatea ca aceste microorganisme să revină în mod natural la structura genetică anterioară intervenției oamenilor de știință, eliminând modificările operate, este astronomic de mică, asigură George Church, făcând practic imposibilă contaminarea mediului natural cu astfel de organisme.