România, pe lista ŢINTELOR RUSIEI. Anunţ TERIFIANT al unui general NATO. Riscăm un RĂZBOI NUCLEAR

Adrian Bradshaw este de părere că NATO ar avea nevoie de o adaptare şi perfecţionare a tacticilor de tip „hibrid” (tehnici convenţionale, atacuri cibernetice şi tehnici de gherilă urbană), pe măsura unui „război hibrid”, aşa cum a fost denumit actualul conflict din estul Ucrainei.

„Rusia ar putea crede că forţele convenţionale de amploare pe care a demonstrat că le poate genera în scurt timp – aşa cum am observat cu anexarea Crimeei – pot fi utilizate în viitor nu doar pentru intimidare şi presiuni, dar şi pentru ocuparea unor teritorii ale NATO(…) După o astfel de situaţie, riscul escaladării conflictului ar putea fi folosit pentru a se împiedica restabilirea integrităţii teritoriale. Această tehnică de amplificare a dominaţiei este de tip sovietic, clasic”, a mai spus Bradshaw, citat de Financial Times.

Citeşte şi Scenariul care îţi dă fiori: Rusia va ataca ROMÂNIA şi Estonia

Bradshaw a dat ca exemplu exerciţiul militar Zapad (Vest), din 2013, prin care a simulat mobilizarea rapidă a 25.000 de militari în Belarus şi în encalva Kaliningrad pentru un conflict cu un stat NATO. Un exerciţiu similar organizat la sfârşitul anului 2013 a implicat 160.000 de militari ruşi. Spre exemplu, armata rusă ar putea invada rapid regiunea majoritar rusă estonă Narva, înainte ca NATO să aibă timp să riposteze. „O astfel de situaţie ar genera un conflict strategic. Oricât de improbabilă ni s-ar părea acum o astfel de ipoteză, este vorba de o ameninţare existenţială evidentă la adresa NATO”, a explicat Adrian Bradshaw, spunând că astfel s-ar putea ajunge la o confruntare nucleară.

Alte articole

A murit generalul acuzat ca plănuia preluarea puterii în Romania și schimbarea numelui în Geția

Cât ar rezista România în cazul unui atac rusesc. General Bălăceanu: Mobilizarea NATO se face pe etape, de la 10 zile la 6 luni

Alianţa Nord-Atlantică a anunţat în ianuarie construirea a două cartiere generale regionale, în România şi Polonia, şi înfiinţarea unor centre de comandă ale Forţei de reacţie rapidă în România, Polonia, Bulgaria, Lituania, Letonia şi Estonia. Forţa de reacţie rapidă, creată pe fondul acţiunilor Rusiei în Ucraina, va avea 5.000 de militari şi o capacitate de intervenţie în cel mult 48 de ore.