Scrisoare pentru fetiţa mea pe care am vrut s-o avortez

Scrisoare pentru fetița mea pe care am vrut s-o avortez:

„Draga mea fetiță,

Astăzi pot să îți mulțumesc. Ție și celui de Sus, care m-a întors din acțiunea mea necugetată. Este foarte ciudat să îți scriu deja o scrisoare, când tu abia ai câteva săptămâni și cu siguranță nu vei înțelege nimic, doar peste câțiva ani.

Vreau să știi că nu sunt mândră de toate deciziile pe care le-am luat în viață, și nici de cele pe care le-am gândit măcar. O singură secundă de confuzie te poate duce într-o groapă din care nu mai poți scăpa decât cu gândul la un suflețel nevinovat. Iar acel gând m-a făcut o persoană mai responsabilă, deși inițial mă dusese valul de adolescentă rebelă care se simțea ciudat având o mică vietate în burtă.

Alte articole

Scrisoarea unei bucureştence rămase fără căldură din 4 ianuarie. Apel disperat către PMB, Nicuşor Dan, Ilie Bolojan şi Termoenergetica

Mesajul unei eleve olimpice pentru ministrul Educației după ce a rămas fără bursă de excelență: ”Haideți să prețuim sacrificiul elevilor din România”

Știind că faci parte din mine, lumea mea s-a cutremurat. Am crezut că îmi voi pierde viața, că este prea devreme să fiu mamă, că nu merită să îmi bat joc de tine, că nu meriți o mamă ca mine, mult prea tânără dar mai ales mult prea rebelă. Am realizat că procesul maternității începe din primul moment în care știi că există cineva în interiorul tău care abia așteaptă să iasă afară, să-ți zâmbească, să plângă când are nevoie de ajutor și să îți fie aproape cu respiratul nevinovat.

Draga mea, m-am simțit singură. Tatăl tău m-a părăsit în momentul în care a aflat vestea minunată. Părinții mei îmi spuneau să nu fac vreun gest necugetat, dar mintea mea și dorința de a continua să-mi trăiesc viața cu cea mai mare libertate posibilă mă chinuiau zi de zi. Au existat și persoane care mi-au spus că nu sunt singură, dar eu mă simțeam așa.

Citeste mai mult in Revista TEO