Percheziţii la firmele afaceristului Georgică Cornu. Omul de afaceri, ridicat şi dus la audieri

Omul de afaceri Georgică Cornu şi Nicolae Semen, administratorul unei firme deţinute de familia primarului oraşului Baia de Aramă, Rafael Dunărinţu, sunt vizaţi în dosarul de evaziune fiscală.

Marţi dimineaţă, poliţiştii fac percheziţii atât la sediul unor firme ale lui Georgică Cornu, din Timişoara, cât şi la locuinţa acestuia.

Totodată, în acest dosar ar fi vizat şi Nicolae Semen, administratorul unei firme deţinute de familia primarului oraşului Baia de Aramă, Rafael Dunărinţu, acesta urmând, de asemenea, să fie dus la audieri.

Potrivit unui comunicat al Poliţiei Române, marţi dimineaţă, poliţiştii fac percheziţii în Bucureşti şi în zece judeţe – Mehedinţi, Timiş, Arad, Bihor, Hunedoara, Gorj, Caraş-Severin, Vâlcea, Dolj şi Dâmboviţa, la locuinţele unor persoane suspectate de evaziune fiscală şi spălare de bani şi la sediile sociale ale societăţilor administrate de acestea, urmând să fie puse în aplicare 49 de mandate de aducere.

Alte articole

DNA, percheziții la sediul central al Companiei Electrocentrale București și la domicilii. Directorul general și directorul comercial ai ELCEN, sub control judiciar pentru fapte de corupție

Percheziţii la clanurile Pian şi Purcel, suspectate că au forţat mai multe tinere să se prostitueze. Unii dintre suspecţi, săltați în timp ce jucau barbut

În perioada 2008-2014, 101 persoane, în calitate de asociaţi, administratori sau împuterniciţi ai 88 de societăţi comerciale, ar fi eludat obligaţiile fiscale. De asemenea, aceştia sunt suspectaţi că ar fi dispus înregistrarea în contabilitate a mai multor facturi fiscale emise în baza unor operaţiuni comerciale fictive, reprezentând cheltuieli cu achiziţia de material de construcţii, piese şi componente auto, în valoare totală de peste 22,5 milioane de euro, pentru care ar fi dedus ilegal TVA şi ar fi diminuat artificial impozitul pe profit.

Prin aceste operaţiuni fictive, suspecţii ar fi prejudiciat bugetul cu peste nouă milioane de euro.

Ulterior, prin intermediul societăţilor controlate, cei în cauză ar fi făcut mai multe tranzacţii financiare, respectiv depuneri succesive de valori monetare, urmate de retrageri imediate sau de „rularea” acestor valori prin conturile bancare ale societăţilor. Astfel, aceştia ar fi disimulat provenienţa şi circulaţia banilor.