Elena Udrea, tranzacţii ilegale din conturile personale înainte de arestarea în dosarul Microsoft

Procurorii susţin că Elena Udrea ar fi încercat să spele bani prin intermediul firmei care administrază moşia de la Nana, informează România TV. Potrivit anchetatorilor, Elena Udrea a scos din conturile personale aproape 500.000 de euro, pe care apoi i-a depus în contul firmei Agro Green Nana. Totul s-a întâmplat în luna februarie 2015, când Elena Udrea se afla sub control judiciar în dosarul Microsoft.

„Actul provenind de la Oficiul Naţional de Combatere a Spălării Banilor reprezintă o sesizare, datată 13 februarie 2015. Conţinutul faptelor sesizate – ridicarea de bani din contul propriu şi transfer de bani în contul Agro Green Nana SRL, în luna februarie 2015. Suma presupus a fi spălată, aproximativ 487.000 EURO”, se arată în referatul de arestare a Elenei Udrea, citat de România TV. 

Anchetatorii susţin că au indicii că acei bani ar fi provenit de la Dinu Pescariu, care a scris într-un denunţ că a înfiinţat un offshore special pentru a îi livra banii fostului ministru. 

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Dinu Pescariu a depus un înscris în ceea ce priveşte înfiinţarea unei societăţi, Streampoint Management, cu un capital de 100 USD, prin care urma să se deruleze remiterea în tranşe a unor sume de bani”, se mai arată în referatul DNA.

Alte articole

ANAF vinde Mercedesul lui Dinu Pescariu, terenurile Elenei Udrea, apartamentele lui Vanghelie şi moşia interlopului Căpăţână

Elena Udrea și Dorin Cocoș, relație apropiată după 13 ani de la divorț. Gestul care i-a dat de gol pe cei doi

Potrivit referatului DNA din dosarul Microsoft, Elena Udrea și fostul ei soț, omul de afaceri Dorin Cocoș, au disimulat mita pe care au primit-o pentru atribuirea contractului de licențe IT, prin înstrăinarea și cumpărarea mai multor imobile. Astfel ei ar fi încercat să ascundă banii obținuți ilegal.

Citeşte şi: Întâlniri secrete Elena Udrea – Traian Băsescu înainte de arestarea fostului ministru al Dezvoltării

„S-a stabilit că, în perioada 2009 – 2013, Cocoş Dorin şi Udrea Elena Gabriela au înstrăinat şi respectiv au achiziţionat mai multe imobile, existând indicii în sensul că acestea au constituit una dintre modalităţile de disimulare a provenienţei sumelor de bani şi a circuitului financiar. În concluzie, prin operaţiuni de vânzare – cumpărare de bunuri imobile sau, acordarea unor împrumuturi către SC Clamari Trading Impex SRL, respectiv prin novarea creditului de 3.297.000 euro de la BRD, Udrea Elena Gabriela a efectuat operaţiuni specifice infracţiunii de spălare a banilor”, arată procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în referatul cu propunerea de arestare a Elenei Udrea.

Citeşte şi: Numele lui TRAIAN BĂSESCU apare în dosarul Microsoft. Gabriel Sandu l-a denunţat şi pe fostul preşedinte

În plus, din actul de partaj încheiat între Cocoş şi Udrea în 10 iunie 2013 rezultă că, la momentul acestei tranzacţii, a fost declarată drept datorii comune suma de 540.045 ce urma să fie plătită către firma Calamari Trading Impex SRL şi creditul de 500.000 de euro, contractat de la Dinu Pescariu, scadent în anul 2021, mai notează procurorii DNA.
„Ambele credite au fost preluate de inculpatul Cocoş Dorin. Cuantumul sumei împrumutată de la Pescariu Dinu Mihail, declarat la partaj se contrazice cu chitanţele identificate la percheziţia domiciliară în biroul lui Pescariu Dinu Mihail şi care atestă în fals că anterior partajului, respectiv până la data de 10 iunie 2013, s-ar fi restituit suma de 100.000 de euro”, susţin anchetatorii.
O mare parte din imobilele obţinute în perioada 2009 – 2013 și din sumele de bani aflate în conturi au ajuns în posesia Elenei Udrea, mai rezultă din actul de partaj. La acestea se adaugă și o sumă de două milioane de euro.
„Din discuţiile dintre Cocoş Dorin şi Pescariu Dinu Mihail, rezultă că inculpatul Cocoş Dorin i-a solicitat acestuia semnarea chitanţelor antedatate deşi realiza caracterul fraudulos al acestora, Udrea Elena Gabriel având cunoştinţă de demersurile efectuate de Cocoş Dorin de a disimula foloasele necuvenite primite”, notează procurorii, în legătură cu modul în care cei doi soţi au încercat să ascundă mita primită în urma semnării contractului Microsoft.