Studenţii din România au intrat în GREVĂ JAPONEZĂ

Studenţii din mai multe centre universitare din ţară vor purta, miercuri, banderole albe, inscripţionate cu „25%”, pentru a atrage atenţia că vocea lor trebuie să conteze atunci când sunt aleşi cei care conduc şi dau direcţiile în universităţi.

„Anul universitar 2015-2016 e cel în care se vor alege, din nou, cei care vor conduce universităţile în următorii 4 ani, iar noi, studenţii, nu contam mai deloc în acest proces. Deşi în universitate studenţii sunt aproximativ 90% din membrii comunităţii academice, iar cadrele didactice doar 10%, atunci când vine vorba de alegerea rectorului lucrurile stau exact invers. Rectorul dă tonul schimbărilor în universitate, iar atunci când studenţii nu contează la alegeri, majoritatea schimbărilor vor fi pentru binele cadrelor didactice şi nu ale studenţilor. Greva japoneză de azi e doar un avertisment pentru Parlamentul şi Guvernul României că vrem ca legea educaţiei să se schimbe în cel mai scurt timp posibil, iar dacă în următoarele două săptămâni nu vedem acţiuni concrete în acest sens ne vom întoarce din vacanţă pregătiţi să facem tot ce ne stă în putinţă pentru a arăta că universităţile trebuie să fie pentru studenţi, nu invers„, a explicat preşedinte ANOSR, Cristi Popescu.

Principale universităţi în care se va desfăşura greva japoneză sunt: Universitatea din Bucureşti, Academia de Studii Economice din Bucureşti, Universitatea Politehnică din Bucureşti, Universitatea Maritimă din Constanţa, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi, Universitatea „A.I.Cuza” Iaşi, Universitatea Babeş-Boylai din Cluj-Napoca, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Univesitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca, Universitatea de Vest din Timişoara, Universitatea Politehnica Timişoara. 

Studenţii sunt nemulţumiţi şi pentru că universitățile nu au manifestat o preocupare reală în ultimii ani de zile pentru a se asigura că le sunt respectate drepturile, iar situația investițiilor în îmbunătățirea vieții lor sociale s-a degradat de la un an la altul. „În universități încă se percep taxe ilegale pentru studenți, valoarea burselor sociale este departe de a acoperi cheltuielile minime de cazare și masă, bursele de merit nu se pot cumula cu cele sociale, nu există facilități pentru studenții cu dizabilități, iar universitățile se consultă mult prea puțin cu organizațiile studențești„, spun studenţii.

Alte articole

Cum vor arăta noile standarde de notare ale profesorilor. Din 2025, orice abatele a cadrelor didactice în privința notelor va fi sancționată

Fără telefoane mobile la şcoală. Guvernul impune interdicţia după un raport UNESCO

„ANOSR își manifestă nemulțumirea față de situația precară a modului în care sunt respectate drepturile studenților din România și solicită schimbarea legii educației pentru a crește ponderea studenților în procesul de alegere a rectorilor„, au declarat reprezentanţii studenţilor.

De asemenea, liderii studenților au constatat că în ultimii ani, universitățile s-au îndepărtat tot mai mult de studenți și de problemele acestora: studenții nu sunt consultați în aspecte ce țin de modul în care sunt alese materiile care le sunt predate, multe cursuri nemaifiind în concordanță cu realitatea actuală, nu există proceduri funcționale de contestare a notelor date pe nedrept, investițiile în servicii studențești au scăzut drastic, nu s-au mai construit cămine și cantine noi, nu au mai fost crescute bursele, iar vocea studenților a contat din ce în ce mai puțin pentru conducerile universităților.

VEZI ŞI: Diplome FALSE de master pentru studenţi. O universitate a câştigat JUMĂTATE DE MILION de euro prin ÎNŞELĂCIUNE

Studenții consideră că unul din motivele principale pentru care s-a ajuns în această situație este scăderea ponderii lor din electoratul participant la alegerea rectorului. Dacă până în 2011 aceștia aveau un sfert din voturile în alegerile pentru rectori și decani, odată cu Legea Educației Naționale părerile studenților nu au mai contat atât de mult la alegerea rectorului, procentul participării lor variind între 3% și 20%, în funcție de universitate, iar părerile lor despre candidații la funcțiile de decani nu au mai contat deloc, fiind excluși total din procesul de selecție.

CITEŞTE ŞI: Învăţământul superior, tot mai mai inaccesibil tinerilor. Cât de mult au crescut TAXELE UNIVERSITARE