Ziua Mondială a Apei: ONU avertizează că „mâncăm” mai multă apă decât bem

Ziua Mondială a Apei este sărbătorită în fiecare an pe 22 martie, pentru a atrage atenţia lumii întregi asupra importanţei apei şi pentru a susţine cauza managementului sustenabil al resurselor de apă. În 1992, Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare (UNCED), care a avut loc la Rio, în Brazilia, a recomandat desemnarea unei zile internaţionale pentru a celebra apa. Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a desemnat ziua de 22 martie 1993 ca fiind prima Zi Mondială a Apei, iar de atunci aceasta a fost sărbătorită anual. În fiecare an este scos în evidenţă un aspect specific referitor la apă.

Tema sugerată pentru Ziua Mondială a Apei din 22 Martie 2012 este „Apa şi siguranţa alimentară” şi are ca motto: „Lumea este însetată pentru că ne este foame”.

VEZI MAI JOS CUM SĂRBĂTOREŞTE ROMÂNIA ZIUA MONDIALĂ A APEI

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În prezent sunt 7 miliarde de oameni de hrănit pe planeta noastră şi alte 2 miliarde se aşteaptă să li se alăture până în 2050. Statisticile spun că fiecare dintre noi bea de la 2 la 4 litri de apă în fiecare zi, majoritatea apei pe care o “bem” fiind încorporată în hrană: producerea unui kg de carne de vită, de exemplu, consumă 15.000 de litri de apă în timp ce 1 kg de de grâu “bea” până la 1.500 de litri.

Alte articole

Ce se va întâmpla cu Legea salarizării, după negocierile cu sindicatele. Pîslaru: ”Unele grile nu sunt încă așezate corect”

Planeta iubirii, Venus, și planeta norocului, Jupiter, şi-au dat întâlnire. Din acest „date”, 5 zodii pot atrage iubire, bani și vești care le schimbă vara

Când un miliard de oameni din lume trăiesc deja în foame cronică, iar resursele de apă sunt sub presiune, nu putem pretinde că problema este “în altă parte”, transmite ONU.

Pentru a face faţă creşterii populaţiei şi pentru asigurarea accesului la alimente nutritive pentru toţi, se face apel la o serie de acţiuni prin care fiecare dintre noi poate ajuta:

• să urmăm o dietă mai sănătoasă, mai sustenabilă;
• să folosim produse care au nevoie de mai puţină apă;
• să reducem risipa de alimente: 30% din alimentele produse la nivel mondial nu sunt consumate niciodată, iar apa folosită pentru producerea lor este definitiv pierdută;
• să producem mai multe alimente, de o calitate mai bună, cu mai puţină apă.

De ce este apa o cheie pentru siguranţa alimentară?

Siguranţa alimentară există atunci când toţi oamenii au în orice moment acces, atât fizic cât şi economic, la alimente suficiente, sigure şi nutritive care să răspundă nevoilor lor dietetice pentru o viaţă activă şi sănătoasă.

Persoanele care au acces mai bun la apă tind să aibă niveluri mai reduse de subnutriţie. Lipsa apei poate fi o cauză majoră de foamete şi subnutriţie, în special în zonele în care oamenii depind de agricultura locală, pentru hrană şi venit. Precipitaţiile neregulate şi diferenţele sezoniere în disponibilitatea apei pot provoca deficite temporare de alimente. Inundaţiile şi seceta pot provoca unele dintre cele mai grave situaţii de urgenţă alimentară.

Câtă apă este necesară pentru a ne produce hrana?

Toate alimentele provenite din agricultură şi producţie animală, pescuit sau acvacultură, produse forestiere, necesită apă. Această apă provine de la ploaie şi umiditatea stocată în sol (apa verde) sau de la extracţiile din cursurile de apă, zone umede, lacuri şi acvifere (apă albastră).

La nivel global, 70% din extracţiile de apă ,,albastră” sunt folosite la irigaţii. Agricultura irigată reprezintă 20% din totalul terenului cultivat, dar contribuie cu 40% din totalul alimentelor produse în toată lumea.

Este nevoie de aproximativ 1500 de litri de apă pentru a produce 1 kg de grâu, dar este necesară de 10 de ori mai multă pentru producerea unui kilogram de carne de vită! Producerea culturilor de furaje pentru animale, sacrificarea şi prelucrarea cărnii, laptelui şi a altor produse lactate necesită de asemenea mari cantităţi de apă.

Acest lucru face ca amprenta de apă a produselor de origine animală să fie deosebit de importantă. Producţia de peşte din râuri şi din ce în ce mai mult din acvacultură, contribuie cu circa 25% din producţia mondială de peşte iar acvacultura este sectorul de producţie alimentară cu cea mai rapidă creştere: aportul mediu anual pe cap de locuitor de peşte din acvacultură a crescut cu o rată medie de 6,6% pe an între 1970 şi 2008. Atât pescăriile cît şi acvacultura necesită o anumită cantitate şi calitate a apei în râuri, zone umede, lacuri şi estuare, prin urmare sunt utilizatori importanţi de apă.

În concluzie, cum putem reduce risipa?

Aproximativ 30% din alimentele produse la nivel mondial – aproximativ 1,3 miliarde de tone – sunt pierdute sau irosite în fiecare an. În multe ţări în curs de dezvoltare, părţi mari din producţie se pierd între terenul fermierilor şi piaţă, datorită slabelor facilităţi de stocare şi transport. În ţările dezvoltate, în special în oraşe, alimentele sunt irosite de consumatorul care nu este conştient şi sensibil la resursele necesare pentru a le produce. Dietele cu aport excesiv de hrană sunt, de asemenea, o sursă de risipă şi o cauză a creşterii cheltuielilor pentru sănătate. O reducere cu 50% a risipei şi pierderilor de produse alimentare la nivel global ar economisi 1.350 km3 de apă (pentru comparaţie, precipitaţiile medii anuale din Spania sunt de 350 km3).

O schimbare în atitudinea consumatorilor faţă de această problemă este necesară, iar limitarea risipei înseamnă reducerea necesarului de apă pentru producerea hranei.

Şi România sărbătoreşte Ziua Mondială a Apei VEZI EVENIMENTELE

Bucureşti

21 martie 2012 – Workshop – Siguranţa apei şi alimentelor, a doua ediţie, la Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Geografie

22 martie 2012 – Acţiune Apa Nova şi Metrorex, împreună cu Primaria Capitalei. În reţeaua de metrou va fi pus în circulaţie un tren special, format din şase vagoane, care vor fi pictate la exterior cu graffiti, alternativ, în culori care să simbolizeze apa şi deşertul. Contrastul dintre cele două culori este menit să avertizeze românii asupra nevoii de a gospodari judicios apa potabilă. Garnitura specială de metrou va circula timp de 30 de zile pe linia M3, Anghel Saligny – Piaţa Unirii – Preciziei.

24 martie 2012 – Întâlnire cu ocazia Zilei Mondiale a Apei, cu participarea Facultăţii de Hidrotehnică din cadrul Universităţii tehnice de Construcţii Bucureşti, Primăriei Capitalei, ANAR şi APA Nova. Întâlnirea va avea loc în Parcul Herăstrău, la Expo Flora.

Cluj Napoca

23-24 martie 2012 – Conferinţă „Aerul şi apa, componente ale mediului”, susţinută la Facultatea de Geografie din cadrul Universităţii Babes-Bolyai.

Tulcea

22 martie 2012 – Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării va organiza vernisajul expoziţiei de fotografii intitulată “Danube Delta – Images from the youngest land of the old Europe”/ “Delta Dunării- cel mai tânăr tărâm al bătrânei Europe”, la sediul Centrului Muzeal Eco-Turistic Delta Dunării, începând cu ora 15.00.

Mai multe şcoli şi licee din ţară vor avea activităţi speciale cu ocazia Zilei Mondiale a Apei: şcoala din Sapoca, judeţul Buzău (24 martie), grădiniţia N. Romanescu din Craiova (21-23 martie), colegiul naţional Elena Ghiba Birta din Arad (22-23 martie), liceul teoretic Andrei Bârseanu din Târnăveni, judeţul Mureş (22 martie), grupul şcolar Petru Rareş din Botoşani (22-23 martie), colegiul tehnic Petru Muşat din Suceava (22-24 martie), şcoala specială din Paşcani, judeţul Iaşi (22 martie).