O sută de ani de la MASACRUL ARMENILOR sau primul GENOCID al SECOLULUI XX

Uciderile în masă, care au început în 1015, au constituit mereu un subiect de controverse între Turcia şi Armenia. Pentru armeni, masacrul a fost poate cea mai neagră pagină din istoria acestui popor. Turcia şi-a recunoscut atrocităţile comise, dar neagă faptul că a fost un genocid, reducând numărul morţilor la 300.000, în timp ce armenii şi comunitatea internaţională vorbesc despre nu mai puţin de 1,5 milioane de morţi, refuzând astfel să folosească termenul „genocid”.

Prin definiţie, termenul „genocid” înseamnă încercări premeditate şi sistematice de a eradica un grup etnic, rasial sau religios de oameni. Astfel, Turcia susţine că acele crime au fost o parte nefericită a unui război complocat, în care şi mulţi turci şi-au pierdut atunci vieţile.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Cum a început

Alte articole

Mihai Morar va fi nașul de cununie al cântăreței Mira. Cei doi au făcut o repetiție pentru nuntă și au exersat dansul VIDEO

Ministrul Dragoș Pîslaru a declarat că este „întreținut de soție”. A revenit ulterior asupra declarației: „Salariul primit în aprilie este de 12.776 de lei. Nu este o salarizare corespunzătoare, prin raportare la sectorul privat”

Istoricul regat al Armeniei a fost prima comunitate care şi-a declarat Creştinismul ca religie oficială. În secolul al XV-lea, a fost absorbit progresiv de Imperiul Otoman condus de musulmani. Armenilor li s-au garantat atunci unele drepturi politice şi legale, precum şi un oarecare grad de autonomie. Şi-au menţinut identitatea religioasă şi socială câteva secole.

Citeşte şi Germania recunoaşte GENOCIDUL ARMEAN şi se face coresponsabilă

La începutul secolului al XX-lea, măreţul Imperiu Otoman intra în declin. În 1908, o mişcare reformatoare, „Tinerii Turci”, a acaparat puterea, propunându-şi să modernizeze şi să naţionalizeze fostul Imperiu, În acele vremuri, Imperiul Otoman a pierdut o mare parte din teritoriu în Războaiele din Balcani (1912-1913).

În 1914, turcii au trecut de partea Germaniei, în Primul Război Mondial, temându-se de orice eventual inamic sau provocare la ceea ce mai rămăsese din imperiul lor. Atunci, Tinerii Turci s-au temut că armenii s-ar putea alia cu vecinul creştin şi principalul inamic – Rusia. Propaganda turcă a început atunci portretizarea armenilor ca fiind o amenințare la adresa imperiului lor, informează news.yahoo.com.

Arestări şi execuţii

În data de 24 aprilie 1915, sute de intelectuali şi lideri ai comunităţii armene au fost arestaţi şi, apoi, executaţi. Acesta era începutul a ceea ce istoricii numesc şi astăzi ca fiind „Genocidul Armenilor”, care s-a perpetuat câţiva ani. Armenii, inclusiv femeile şi copiii, erau încercuiţi şi ucişi sau trimişi ăn „marşul morţii” în deşertul sirian, unde mureau de foame sau de boli.

Citeşte şi Klaus Iohannis, despre genocidul armean: Recunoaşterea tragediei, un semnal necesar pentru eradicarea urii

În 1918, Imperiul Otoman s-a predat, iar liderii mişcării Tinerii Turci au fugit. În 1923, naţiunea turcă a început o nouă eră, devenind Republica Turcia, care aducea un suflu nou, de schimbare, concentrându-se mai mult pe viitor decât pe trecut.

Turcia neagă şi astăzi că masacrele armenilor au fost, de fapt, genocid. Potrivit unui recent sondaj de opinie realizat de către Centrul de Studii Economice şi de Politică Externă, cu sediul în Istanbul, numai 9% dintre cei intervievaţi sunt de părere că Guvernul de la Ankara ar trebui să recunoască Genocidul armean.

Recunoaşterea genocidului împarte lumea

Peste 20 de ţări, între care şi Argentina, Belgia, Canada, Austria şi Rusia consideră că masacrarea armenilor este un „genocid”, pe care Papa Francisc l-a numit sugestiv ca fiind „Primul Genocidul secolului XX”. Germania, aliata Turciei în Primul Război Mondial, a anunţat la rândul ei, cu ocazia comemorării unui secol de la teribilele atrocităţi, că va vota pentru declararea acestora ca fiind „genocid”.

Numai SUA se abţin de la orice comentariu şi nu au fost reprezentate de nimeni cu ocazia comemorării. Dar SUA şi Turcia au relaţii foarte bune, iar Washingtonul se abţine de la orice declaraţie care ar putea să prejudicieze relaţiile sale cu Turcia. După ce Austria şi Papa Francisc au recunoscut, oficial, „genocidul”, Turcia şi-a rechemat ambasadorii de la Viena şi Vatican.

Evenimentul, comemorat şi la Bucureşti

Genocidul armean a fost comemorat şi la Bucureşti, vineri, în Piaţa Victoriei. Oamenii au făcut o cruce din sute de lumânări aprinse în memoria victimelor, pe asfalt. Peste 200 de armeni au participat la comemorare şi au scris mesajul „Ne amintim şi cerem dreptate” pe mai multe bannere şi în mai multe limbi, între care şi româna, armeana, engleza şi franceza.

Membrii comunităţii armene, în frunte cu Vicepreşedintele Uniunii Armenilor, Varujan Pambuccian, au purtat steagurile tuturor ţărilor care au recunoscut genocidul, iar la comemorare au fost prezenţi şi membrii ai altor minorităţi naţionale – kurzi, maghiari, evrei, romi şi reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe Române, dar şi ai altor culte.