Ungaria: Orban îşi consultă populaţia în problema primirii de imigranţi clandestini

Circa opt milioane de chestionare vor fi distribuite în cursul lunii mai, o cifră ce corespunde populației adulte a Ungariei, care are 10 milioane de locuitori, a afirmat un purtător de cuvânt, Zoltan Kovacs. ”Îi vom întreba pe oameni dacă preferă ca imigranții clandestini să fie plasați în arest sau dacă trebuie expulzați imediat”, a precizat el.

O altă întrebare se va referi la faptul dacă solicitanții de azil vor fi obligați să muncească pentru a-și acoperi cheltuielile de cazare, a adăugat Kovacs. ”Răspunsurile le vor permite experților să propună amendamente la legislație”, a subliniat oficialul ungar.AFP notează că amendamentele vor fi totuși limitate de principiile legislației europene, informează Agerpres.

Într-un interviu acordat radioului public vineri, a doua zi după un summit european extraordinar privind imigrația, premierul ungar Viktor Orban a calificat drept ”stupide” reglementările europene în materie de imigrație, considerându-le prea tolerante. ”Ar fi de preferat ca statele membre să fie autorizate să decidă ele-însele modul în care vor să stăvilească valurile de refugiați”, a declarat Orban, taxat periodic din cauza tendințelor sale autocratice.

Citeşte şi Premierul bulgar este îngrijorat: Două milioane de refugiaţi ar putea veni în Bulgaria

Alte articole

Deputatul AUR Dan Tănasă îi îndeamnă pe români să nu mai accepte comenzile livrate de imigranți. Dar dacă același lucru l-ar face italienii, spaniolii, britanicii sau germanii față de românii aflați la muncă în străinătate?

Aproximativ 100 de emigranţi români ar putea fi deportaţi de SUA la baza din Guantanamo

Potrivit Eurostat, Ungaria a devenit anul trecut cea de-a doua țară europeană — după Suedia — din punct de vedere al numărului de cereri de azil raportat la populația sa. Numărul a crescut de peste două ori anul trecut, când au existat aproape 43.000 de cereri, respectiv de 3,5 ori mai mult decât media europeană, raportat la populație.

Fenomenul s-a accelerat și mai mult în ianuarie, când au fost formulate 13.000 de noi cereri, majoritatea provenind de la imigranți kosovari, ale căror șanse de a obține efectiv statutul de refugiat sunt foarte slabe.