1.200 de bolnavi de HEPATITĂ C au murit în România, în 2014: „Dacă nu se intervine, numărul se va tripla”

Managerul Institutului Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”, Adrian Streinu Cercel, a vorbit, marți, în cadrul conferinței „Hepatita C. Perspective asupra îngrijirii de durată”, despre costurile testării și tratării, cu cele mai noi metode a persoanelor care suferă de această boală, potrivit Agerpres.

Streinu Cercel a atras atenția asupra faptului că noul tratament pentru hepatita C este mai eficient și aduce o îmbunătățire mai rapidă a stării de sănătate a pacienților, dar schema de tratament trebuie respectată cu strictețe de către bolnav. În caz contrar, a explicat Streinu Cercel, consecințele pot fi dramatice pentru pacient. Pacienții trebuie, de asemenea, monitorizați după tratament, motiv pentru care, a spus Streinu Cercel, terapia trebuie făcută în centre medicale universitare.

„În ultimii 10 ani, infecția cu hepatită C a crescut. Dacă nu se intervine în forță, până în 2030 putem asista la o dublare sau o triplare a deceselor„, a adăugat acesta. Potrivit profesorului universitar, doar testarea completă a unui pacient costă aproximativ 1.500 de lei, iar terapia efectivă pentru această boală durează între 12 și 24 de săptămâni.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

El a vorbit și despre importanța prevenției, a screeningului și a vaccinării, cu atât mai mult cu cât simptomele hepatitei C sunt ascunse.

Alte articole

Monica Tatoiu, la un pas de ciroză din cauza problemelor la ficat: „Am slăbit 5 kilograme. Beam o sticlă de șampanie pe zi”

Alertă sanitară în România! 7 focare de hepatita A, depistate în mai multe localități din țară

La rândul său, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Vasile Ciurchea, a vorbit despre responsabilizarea pacientului, astfel încât acesta să se oblige să urmeze schema de tratament prescrisă de medic și chiar să semneze un acord în acest sens. „Nu este deloc benefic să dau un tratament foarte scump și acel tratament să fie luat din 2 în 2. Rezultatele pe care le dau aceste tratamente sunt obținute în anumite condiții. (…) Mă gândesc să introduc o clauză (…) că, dacă nu îți iei tratamentul, la un nou tratament să contribui cu un procent important„, a adăugat Ciurchea.

Tache Gheorghe, președintele Asociației Transplantaților din România, a apreciat, ulterior conferinței, că o asemenea măsură ar fi restrictivă. „Din punctul meu de vedere, nu trebuie să fie astfel de atitudini restrictive privind accesul la tratament al pacientului. Cred că sunt puține astfel de situații (de pacienți — n.r.) care au refuzat să își continue sau să își ia la timp tratamentul. (…) Că este un caz izolat, două — trei, hai să le analizăm punctual și în funcție de concluziile respective să luăm o decizie adecvată„, a adăugat el.

Și Narcis Copcă, managerul Spitalului „Sfânta Maria” din Capitală — unde se realizează transplanturi de ficat—, a susținut că este nevoie de o strategie națională în privința bolilor de ficat. Copcă a spus că ar trebui, de asemenea, să existe un ghid de bune practici, care să fie urmat de medici. Managerul de la „Sfânta Maria” a afirmat că, în prezent, puțini medici își îndrumă pacienții care suferă de o boală cronică de ficat către varianta transplantului.

Potrivit studiilor prezentate de experți în cadrul conferinței, România ocupă locul II în Europa și locul IV în lume, în ceea ce privește decesul din cauza unor boli hepatice. Hepatita C este, potrivit reprezentanților de la Spitalul „Sfânta Maria”, cea de a doua cea mai frecventă cauză a unui transplant de ficat, după ciroză.

Directorul executiv al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente, Dan Zaharescu, a declarat că și situația producătorilor este una dificilă.

„Costul este extrem de ridicat, dar interesul e ca aceste produse să ajungă în mâinile pacienților„, a spus el. De asemenea, Zaharescu și-a exprimat îngrijorarea privind „resursele financiare de care beneficiază sistemul”. „Managementul bolilor devine tot mai costisitor. În ultimii 4 — 5 ani, nivelul fondurilor a rămas constant. 25 din 100 de pacienți își primesc tratamentul datorită taxei plătite de producătorii de medicamente. Dacă în viitorul apropiat situația nu se va ameliora, accesul pacienților la medicamente va fi din ce în ce mai limitat„, a avertizat el.