Parlamentul European cere o REEVALUARE CRITICĂ a relaţiilor cu Rusia

În rezoluția adoptată cu 494 de voturi pentru, 135 împotrivă și 69 de abțineri, eurodeputații critică ‘încălcarea deliberată de către această țară (Rusia) a principiilor democratice, a valorilor fundamentale și a dreptului internațional prin acțiunile ei violente și destabilizarea vecinilor’.

‘Odată cu agresiunea împotriva Ucrainei și anexarea Crimeii, liderii ruși au adus relațiile noastre la o răscruce de drumuri. Acum revine Kremlinului să decidă în ce direcție vor merge’ aceste relații, către o revenire la cooperare ori către și mai multă izolare, a declarat eurodeputatul lituanian Gabrielius Landsbergis, autorul raportului pe baza căruia a fost întocmită rezoluția, potrivit Agerpres.

‘O schimbare în Rusia poate veni — și va veni — din interior. Până atunci, trebuie să transmitem liderilor ruși un mesaj puternic că suntem uniți cu victimele agresiunii lor și cu cei care susțin valorile pe care Uniunea Europeană este fondată’, a mai spus Landsbergis, potrivit Agerpres.

În textul votat eurodeputații solicită guvernelor din țările UE să evite încheierea de acorduri bilaterale cu Rusia ce ar putea dăuna unității europene în fața Moscovei.

Alte articole

Diana Șoșoacă a lansat un comunicat oficial după ce a fost audiată în Parlamentul European: „Nu fug, nu tac, nu mă plec. Adevărul nu poate fi arestat”

Ce a declarat Diana Șoșoacă după audierile din Parlamentul European. Ce acuzaţii grave i s-au adus

Luarea de poziție a legislativului european se referă și la actualele discuții dintre Rusia și Grecia pentru construcția unei conexiuni grecești la gazoductul Turkish Stream. În acest context, referindu-se la situația de dependență a Europei față de gazele rusești, în rezoluție se cere crearea rapidă a unei Uniuni Europene a Energiei, care să fie robustă și bazată pe reguli.

Citeşte şi Ministru rus: Ne vom obişnui cu sancţiunile aşa cum muştele se obişnuiesc cu insecticidul

Pe de altă parte, eurodeputații au cerut acțiuni și măsuri de sprijin financiar pentru ‘contracararea propagandei și a dezinformării’ practicate de Rusia în interiorul și în afara UE.

Atrăgând de asemenea atenția asupra ‘ingerinței Rusiei în democrațiile Uniunii Europene’, mai ales prin ‘sprijinirea și finanțarea partidelor radicale și extremiste’, rezoluția solicită Comisiei Europene și statelor blocului comunitar să instituie un mecanism de monitorizare a ajutorului financiar, politic sau tehnic oferit de Rusia partidelor politice și altor organizații în UE, informează Agerpres.

Un exemplu al unei astfel de formațiuni este Frontul Național francez, președinta acestuia, Marine Le Pen, efectuând recent o vizită la Moscova și remarcându-se prin elogiile aduse președintelui Vladimir Putin.

Rezoluția condamnă și lista neagră prin care Rusia a declarat 89 de responsabili europeni indezirabili pe teritoriul ei, eurodeputații considerând această listă ‘arbitrară’ drept un act ‘contraproductiv și în detrimentul canalelor de comunicare și așa destul de slabe’.

Drept urmare, UE trebuie să creeze acum un plan de urgență bazat pe puterea necoercitivă (‘soft power’) pentru a contracara politicile agresive și care conduc la dezbinare duse de Rusia, se mai arată în text.

Joi va fi supusă votului PE o rezoluție separată privind situația militară strategică în bazinul Mării Negre ca urmare a anexării Crimeei de către Rusia.