OTRĂVURILE din alimentaţia copilului. SFATURI de la nutriţionişti

Pediatrul spune de cele mai multe ori că cei mici nu au pofte, aşa că nu au de ce să mănânce tot ce mâncăm noi adulţii, cel puţin până la vârsta de un an sau chiar până la trei ani.

Potrivit specialiştilor, zahărul nu are valoare nutritivă, ci doar dă energie, supune organismul la un proces intens de prelucrare, pentru a digera si anihila zahărul din sânge, pierzând astfel alte vitamine, minerale din corp, necesare organismului, scrie adevarul.ro.

Cu siguranţă aţi auzit de sucurile energizante din gama cola, dar şi de altele care provoacă depedenţă. Motivul principal este că acestea conţin foarte mult zahăr. Acesta dă de fapt depedenţa, pe lângă alte substanţe la fel de toxice. Revenind la zahăr, trebuie ştiut că pentru ca zahărul să devină foarte alb se folosesc aditivi alimentari în procesul de rafinare.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Consumul de zahăr la copii şi nu doar la ei, provoaca hiper-activitate, un plus de energie şi prin urmare de de agitatie. Nu de puţine ori un copil foarte activ, energic şi care creează probleme în jurul lui are o alimentaţie bogată în zahăr. Consumul de zahăr la vârste fragede poate fi startul pentru boli ca diabet, obezitate, carii dentare şi poate duce chiar şi la o imunitate scăzută.

Alte articole

Gabriela Cristea, întrebată de internauți dacă mănâncă toate „bunătățile” în concediu. Răspunsul savuros oferit de vedetă: „N-am declarat război niciunui aliment”

Otniela Sandu dezvăluie secretele unei siluete de vis: „Mișcarea de orice fel este prezentă zilnic în viața mea”

Părinţii inventivi şi mai ales cei care folosesc bine informaţiile primite de la specialişti folosesc câteva trucuri pentru ca cel mic să mănânce mai bine: bananele, perele, pepenele galben, cireşele, piersicile – făcute piure sau tăiate în bucăţi mici pot fi adăugate în preparatele bebeluşilor, iar astfel ei vor mânca mai mult şi chiar mai bine. Curmalele, stafidele, caisele şi prunele – uscate natural, care se găsesc la Plafar sau în magazine, dar cele fără zahăr şi fără conservanţi, dacă le hidratăm în apă şi le facem ca o pastă pot fi baza multor sosuri sau chiar adăugate în mâncare. Dau un plus de dulce pentru ca cel mic să nu refuze mâncarea.

Dacă întrebi mai mulţi nutriţionişti câtă sare ar trebui să consumăm, chiar şi pentru adulţi, 5-6 îţi vor răspunde că toate legumele şi-au tras deja suficientă sare din pământ şi că noi nu ar trebui să adăugăm sare în mâncare. Cu toate acestea, după ani de obişnuinţă, nu prea mai putem mânca nesărat. Medicii pediatrii recomandă introducerea sării în alimentaţia copiilor abia după vârsta de un an sau chiar după 18 luni. Sarea solicită foarte mult rinichii copilului.

Potrivit specialiştilor, şi cei mai „inofensivi” pufuleţi conţin foarte multă sare. Mai exact, mălaiul din pufuleţi se obţine prin expandarea mălaiului grisat, ceea ce determină modificări ale amidonului. A doua mare problemă pe care o ridică pufuleţii e reprezentată de conţinutul lor mare de sare. Pe lângă suprasolicitarea rinichilor, consumul pufuleţilor, sticksurilor, covrigeilor şi a altor produse bogate în sare, duc la hipertensiune arterială şi la probleme la nivelul tiroidei. Sodiul si zaharurile, consumate în exces, cresc apetitul alimentar al copiilor şi îi predispune supraponderalităţii şi obezităţii.

Gătitul în casă şi prepararea alimentelor proaspete în cele mai dietetice moduri sunt cele mai bune căi prin care poţi să ţii departe sarea şi zaharul în exces, în dieta copilului tău.

Citeşte şi Alimente vindecătoare care îţi pot schimba viaţa