Masacrul din Norvegia: Părinţii victimelor sunt traumatizaţi şi nu mai pot munci

Studiul, la care au participat 86 de părinți ai celor 69 de persoane ucise pe insula Utoya la 22 iulie 2011 în timp ce participau la o tabără de vară a tineretului laburist, arată că două treimi dintre ei suferă de reacții traumatice grave, precum probleme de concentrare, de memorie sau de somn.

Rezultatele nu îl surprind pe unul dintre autorii anchetei, Kari Dyregrov, profesor în cadrul Centrului de psihologie a crizei din orașul norvegian Bergen.’Este vorba despre părinți care și-au pierdut copiii, unii dintre acești oameni fiind chiar în contact cu ei în timp ce autorul se afla pe insulă. Este o povară extrem de grea, cu atât mai mult cu cât au făcut apoi cotidian obiectul atenției media’, a spus ea pentru AFP, citată de Agerpres.

O treime dintre mamele și un sfert dintre tații care au participat la studiu se aflau în contact cu copiii lor la telefon sau prin SMS în momentul atacului de pe insula Utoya. Zece mame și nouă tați au vorbit la telefon cu copiii lor chiar înainte ca aceștia să fie uciși.

Citeşte şi Monstrul din Norvegia merge la facultate. Criminalul care a ucis 77 de oameni, admis la Universitatea din Oslo

‘Într-un singur an au existat atacurile, procesul, comisiile de anchetă (…) care au făcut ca ei să trebuiască să-și amâne doliul. Nu mai aveau nici energia, nici concentrarea necesare’, a spus Kari Dyregrov. O mare majoritate a părinților (89% dintre mame și 85% dintre tați) au asistat la proces în 2012, ceea ce a dus la condamnarea lui Breivik la o pedeapsă de 21 de ani de închisoare, pasibilă de a fi prelungită.

Miercuri, un centru împotriva extremismului consacrat atacurilor a fost inaugurat la Oslo cu scopul declarat de a descuraja ‘ura, violența și terorismul’, a subliniat șefa guvernului, Erna Solberg. ‘Aflăm că tinerii sunt atrași de extremism în Norvegia. Unii decid să devină combatanți străini’, a spus Solberg cu prilejul ceremoniei de depunere a unor coroane de flori în fața clădirii avariate a guvernului în care în iulie 2011 se afla biroul prim-ministrului, la acea vreme Jens Stoltenberg, actualul secretar general al NATO.

‘Dacă este să luptăm împotriva radicalizării și să prevenim prejudecățile, ura și intoleranța, trebuie să mobilizăm toate forțele’, a spus ea. ‘Vom combate discursul de incitare la ură și extremismul’, a mai spus Erna Solberg.