Adrian Streinu Cercel: Nepoata lui Dumitru Prunariu a primit diagnostic iniţial CORECT. Cum s-a ajuns la DECES

Adrian Streinu Cercel a subliniat că în momentul în care ambulanţa a răspuns apelului la 112 fetiţa nu prezenta niciun simptom care să conducă spre diagnosticul de meningită. „La Institutul National de boli infectioase, copilul a fost asistat, practic nu s-a putut face nimic pentru că a evoluat rapid si decisiv. Nu avea cum să ajungă mai devreme la spital copilul pentru că nu acuza nimic. Nu a diagnosticat-o gresit. Primul simptom a fost digestiv, iar diagnosticul de etapa a fost corect: enterocolita. Cele două boli au un mod de manifestare diferit. Au o etapa periferica, una sistemica, la nivelul sangelui, si este o a treia, de meningita”, a explicat Streinu Cercel.

Managerul Institutului „Matei Balş” a precizat că nu se poate vorbi despre o epidemie de meningită: „Asemenea cazuri sunt rare şi de obicei sunt legate de o disfuncţie imunologică de fond. Cazuri de meningită apar câte unul cu totul şi cu totul întâmplător. Informatii cu privire la epidimie aflati de la Institutul de Sanatate Publica”.

La rândul său, Alis Grasu, managerul Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov, a întărit faptul că medicul care i-a acordat asistenţă Arinei Prunariu nu a identificat simptome care să poată conduce către un diagnostic de meningită. „Nu avea semne de gravitate, erupţie, nu avea nimic care să anunţe o traedie. Erau semnele unei enterocolite obişnuite. Când medicul de familie a trimis familia la «Matei Balş», era într-o etapă diferită, la un interval de două ore de la momentul primului consult, când părintele a observat apariţia unei erupţii. Dacă erupţia, acele peteşii, existau pe tegumentele copilului la momentul la care a fost consultat de medicul de pe ambulanţa de consultaţie privată, în mod cert acesta ar fi cerut transportul copilului la spital”, a declarat Alis Grasu, la Antena 3, explicând că iniţial cazul Arinei Prunariu a fost catalogat drept unul de cod verde, la care pot fi trimise, conform legii şi ambulanţe private, de la servicii care au încheiat un protocol cu Serviciul Public de Ambulanţă.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În acest context, Alis Grasu a precizat că la momentul apelului Arina Prunariu manifesta febră peste 39 de grade, dar care „nu este o urgenţă de cod roşu sau de cod galben decât dacă este însoţită de alte elemente de gravitate” precizate în indexul de întrebări ajutătoare pe care le pune operatorul 112 în momentul apelului. Celelalte simptome erau scaun moale şi febră, nicidecum erupţii cutanate sau cefalee. „A fost încadrată ca o consultaţie la domiciliu la care trebuia să ajungă medic şi unde în cele mai multe cazuri copilul este consultat se acordă o reţetă şi cazul se rezolvă fără ca acel copil să ajungă la spital. Dacă ar fi apărut erupţia, dacă starea copilului ar fi fost clar alterată, atunci medicul ar fi cerut sau ar fi trebuit să ceară o ambulanţă de la Serviciul Public de Ambulanţă, care prelua copilul şi îl ducea la cel mai apropiat spital care avea competenţe să trateze cazul”, a explicat şefa Serviciului de Ambulanţă Bucureşti.

Alte articole

Alis Grasu: Într-un an, ambulanţele Bucureşti – Ilfov parcurg distanţa orbitală de la Pământ la Lună de 16 ori