Motivare CAB contestaţie Rarinca: Argumentele achitării, excepţionale şi inovative

Potrivit magistraților, considerentele deciziei se bazează în cea mai mare parte pe aprecierea ca nelegale a probelor administrate în cursul urmăririi penale, ceea ce echivalează cu o încălcare a principiului separației funcțiilor judiciare, în condițiile în care încheierea judecătorului de cameră preliminară de la Tribunalul București pronunțată în 4 august 2014 prin care s-a constatat legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală nu a fost contestată de nici un participant procesual.

Citeşte şi Procesul Marianei Rarinca, AMÂNAT pentru 10 septembrie la Curtea de Apel Bucureşti

„Este adevărat că magistrații din apel și-au dat seama că încalcă caracterul definitiv al acestei încheieri și au procedat la constatarea nelegalității probelor administrate în cursul urmăririi penale care erau defavorabile inculpatei Rarinca, printr-un procedeu juridic inovativ, autointitulându-se ‘apărători ai libertăților individuale recunoscute pe plan european’ și în baza acestei calități procesuale sui generis au procedat, făcând o trimitere generoasă la art. 6 din Convenția EDO, la sancționarea activității procurorilor de caz, în sensul considerării ca abuzive a unor acuze aduse inculpatei, aprecierii drept probe obținute în stare de provocare a interceptărilor convorbirilor dintre inculpată și colaboratorul sub acoperire și de asemenea prezentând cu lux de amănunte activitatea susținută a organelor de urmărire penală care și-au desfășurat activitatea cu celeritate, celeritatea fiind interpretată ca o ‘nerespectare a dispozițiilor legii europene cât și a legii interne'”, se arată în motivare.

Citeşte şi Elena Udrea: Cazul Rarinca este un PRECEDENT PERICULOS pentru democraţie

Alte articole