Gard de 70 de kilometri la graniţa dintre România şi Ungaria. Anunţ oficial al ministrului ungar de Externe

Ministrul de Externe din Ungaria, Peter Szijjarto, a anunţat că gardul de la frontiera cu Româia ar urma să aibă o lungime de 70 de kilometri. Intenţia autorităţilor de la Budapesta de a ridica un gard care să-i ţină departe pe imigranţii care doresc să ajungă în Ungaria din Serbia. Ministrul Szijjarto a explicat că traficanţii de persoane care acţionează de-a lungul frontierei cu Serbia îşi schimbă ruta din cauza gardului construit acolo, iar presiunea ar urma să vină din direcţia României.

Gardul va începe de la graniţa dintre Ungaria, Serbia şi România, a adăugat el Szijjarto.

Ministerul român al Afacerilor Externe a transmis că ridicarea unui gard între două state membre ale UE şi care sunt parteneri strategici nu este un gest corect din punct de vedere politic, în conformitate cu spiritul european, precizând că această poziţie a fost comunicată părţii ungare.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Secretarul ambasadei României la Budapesta a fost convocat, marţi, la Ministerul ungar de Externe, în urma afirmaţiilor premierului Victor Ponta cu privire la criza imigranţilor. Ministrul de Externe ungar Peter Szijjarto a reacţionat de asemenea extrem de dur, miercuri dimineață, spunând că premierul român „și-a pierdut autocontrolul și, prin afirmațiile sale iraționale, jignește întreaga Ungarie”.

Criza imigranţilor a provocat un scandal diplomatic între Romania şi Ungaria. „Problema e de capacitatea noastră logistică de a-i trata pe acei oameni ca pe nişte oameni nu cum îi tratează vecinii noştri maghiari cu bâta şi cu înseriatul”, a declarat Victor Ponta.

Citeşte şi: Ambasada României la Budapesta cere o întrevedere MAE ungar pentru reiterarea poziţiei României

Această declaraţie a fost cea care a înfuriat Budapesta şi a atras o reacţie virulentă din partea Ministerului ungar de Externe.

„Declarații extremiste şi mincinoase și o poziție nedemnă pentru un lider politic al secolului 21”, aşa a fost catalogată afirmaţia lui Victor Ponta la Budapesta. Guvernul ungar i-a cerut premierului român să înceteze minciunile la adresa Ungariei. Premierul Ponta a reacţionat şi de această dată.

„Eu am o experienţă deja de ani de zile de tot felul de declaraţii şi provocări din partea unor oficiali maghiari. De fiecare dată am încercat să nu le facem jocul”, a precizat marţi premierul.

Scandalul diplomatic româno-maghiar vine după ce Budapesta a anunţat că va începe lucrările de extindere a gardului anti-imigranţi şi la frontiera cu România. Asta după ce hotarul cu Serbia a fost sigilat, iar în judeţele maghiare de graniţă a fost decretată stare de criză. În aceste condiţii, Ungaria crede că refugiaţii vor încerca să-şi croiască drum spre mult visata Germanie fie prin Croaţia, fie prin România.

„Povestea că Ungaria îşi face gard şi aruncă problema în Serbia, România, Austria, denotă un mod de gândire care scoate Ungaria din Europa.

Suntem în UE, noi am vrut. Problema este a tuturor, nu doar a României sau a Ungariei. Dacă Ungaria îşi face gard, nu rezolvă nimic. Stilul Ungariei, care îşi pune un gard… Nu este o atitudine normală nici într-o comunitate, nici între ţări. Unii oficiali maghiari ar trebui să-i ținem după gard, să nu se mai plimbe prin Transilvania sau în Europa și să spună lucruri ciudate„, a precizat marţi şeful Guvernului.

MAE român precizează, într-un comunicat de presă că întrevederea dintre reprezentanţii ministerului ungar de externe şi însărcinatul cu afaceri al Ambasadei României la Budapesta a avut loc la solicitarea părţii române, care a dorit să ceară lămuriri legate de intenţia Ungariei de a ridica un gard la frontiera cu ţara noastră.

Cu acest prilej, precizează MAE român, partea ungară a informat asupra nemulţumirii legate de o declaraţie a premierului Victor Ponta privind maniera de tratare a solicitanţilor de azil de către autorităţile ungare, aspect comunicat ulterior şi la nivel public de partea ungară, scrie Mediafax.

Potrivit sursei citate, Ministerul Afacerilor Externe de la Budapesta a mai informat că partea ungară a avut o reacţie similară faţă de toţi liderii europeni care au criticat modul de gestionare a crizei migranţilor de către autorităţile ungare.

„Ministerul român al Afacerilor Externe consideră că maniera de a acţiona a părţii ungare, astfel cum a rezultat din acţiunile şi mesajele de astăzi, este inadmisibilă şi contrară Parteneriatului Strategic. Prin aceste acţiuni, partea ungară încearcă să atragă partea română într-o dispută artificială, de natură a distrage atenţia de la aspectele de fond ale problematicii migranţilor şi de la efectul de auto-izolare pe care îl au măsurile promovate de partea ungară. MAE român dezaprobă ferm astfel de abordări”, se arată în comunicat.

Potrivit MTI, ministerul ungar de Externe l-a convocat marţi pe însărcinatul cu afaceri român pentru a oferi explicaţii după declaraţiile premierului Victor Ponta.

Citeşte şi: Însărcinatul cu afaceri român, convocat la MAE ungar după „comentariile neadecvate” ale lui Victor Ponta

„Domnul Victor Ponta a făcut recent declaraţii inadecvate despre modul în care Ungaria gestionează criza imigranţilor”, precizează Ministerul ungar de Externe, citat de MTI.

Levente Magyar, secretar de stat pentru Comerţ Exterior şi Afaceri Externe în MAE ungar, a exprimat „surprinderea” în legătură cu „încercările constante ale lui Victor Ponta de a-şi salva controversata sa poziţie morală prin minciuni antiungare”, subliniază diplomaţia de la Budapesta.

În contextul tot mai tensionat creat de criza refugiaţilor, Angela Merkel cere organizarea unui summit extraordinar al liderilor europeni care să se desfăşoare săptămâna viitoare. Ea a apărat poziţia Germaniei de a reintroduce controalele la graniţă, măsură adoptată şi de ţara vecină, Austria.

„Este normal pentru noi să ne urmărim interesele de securitate. N-am închis graniţele ca să pasăm problema Austriei”, a declarat Angela Merkel, cancelarul german.

Marţea viitoare, miniştrii de Interne din UE se vor reuni din nou pentru a discuta cotele de refugiaţi, după ce la întrunirea de luni nu au convenit decât în principiu relocarea a 120.000 de refugiaţi.