Europarlamentar român, scrisoare către premierul interimar pe tema tragediei de la Colectiv

Deputatul european Siegfried Mureşan (PPE/PMP) i-a transmis, marţi, o scrisoare prim-ministrului interimar, Sorin Cîmpeanu, în care a arătat că acesta a greşit când a declarat sâmbătă că tragedia din 30 octombrie petrecută în clubul Colectiv nu se poate încadra în categoria dezastrelor pentru care România poate fi sprijinită prin Mecanismul de Protecţie Civilă al Uniunii Europene, informează Mediafax. 

Citeşte şi Un scriitor, cel mai blamat român pe Facebook după declaraţia: „Cei de la Colectiv şi-au meritat moartea”

În acest context, deputatul european a cerut ca Guvernul să solicite de urgenţă Comisiei Europene activarea mecanismului european.

„Conform legislaţiei care reglementează mecanismul, «dezastru» înseamnă orice situaţie care are sau poate avea efecte grave asupra persoanelor, a mediului, sau a bunurilor materiale, inclusiv asupra patrimoniului cultural. Este adevărat că, în general, acest instrument se activează în cazul unor calamităţi naturale pentru a ajuta statele afectate să facă faţă mai bine operaţiunilor adiacente. Însă sunt şi alte situaţii în care a fost activat, de aceea şi în cazul tragediei de la Colectiv existau şanse mari să poată fi activat acest mecanism„, se arată în scrisoarea trimisă lui Sorin Cîmpeanu.

Alte articole

Și liber, și cu daune morale. Câți bani va primi Piedone pentru zilele de închisoare din dosarul ”Colectiv”

Despăgubirile în dosarul ”Colectiv”, de peste 60 de milioane de euro, au fost plătite de statul român

Deputatul european dă exemplul Norvegiei, care în 2014 a solicitat activarea mecanismului pentru operaţiunile de intervenţie când doi scafandri şi-au pierdut viaţa în timpul unor scufundări într-o peşteră.

„Atunci, Marea Britanie a trimis o echipă de scafandri profesionişti pentru a interveni. Chiar dacă este vorba de o situaţie diferită, se vede clar că mecanismul a mai fost activat şi pentru altfel de accidente decât cele naturale, iar numărul de victime în situaţia din Norvegia a fost mult mai mic decât în tragedia de la Colectiv”, arată eurodeputatul.

Siegfried Mureşan precizează că, prin activarea acestui mecansim, autorităţile din România ar fi putut să solicite, spre exemplu, detaşarea unor experţi care să sprijine autorităţile române în gestionarea mai bună a situaţiei răniţilor.

„De asemenea, mecanismul se putea activa pentru a deconta unele costuri cu transportul răniţilor în spitalele din străinătate. Dacă solicitarea privind activarea Mecanismului de protecţie civilă se făcea a doua zi după tragedie, în câteva zile experţii europeni puteau ajunge la Bucureşti”, a adăugat eurodeputatul român.

Citeşte şi INCENDIU COLECTIV. Legiştii AVERTIZEAZĂ asupra efectelor substanţelor toxice. Martorii, chemaţi iar la analize

Acesta consideră că România încă poate solicita activarea mecanismului pentru protecţie civilă.

„De ce să acoperim din bugetul de rezervă al României costurile cu transportul victimelor în clinicile din străinătate, dacă ar exista posibilitatea ca aceste cheltuieli să fie decontate de Comisia Europeană? Aceasta este şi ceea ce i-am spus prim-ministrului interimar al Guvernului României în scrisoarea pe care i-am adresat-o astăzi”, a mai explicat Siegfried Mureşan.

În scrisoarea trimisă, eurodeputatul îi mai solicită lui Cîmpeanu să explice public care sunt motivele reale care au stat la baza deciziei Guvernului de a nu cere activarea Mecanismului de Protecţie Civilă a UE.

Sorin Cîmpeanu a declarat, sâmbătă, că România nu a solicitat declanşarea mecanismului de ajutor pentru dezastre întrucât tragedia din clubul Colectiv nu s-ar înscrie în definiţia formală a dezastrelor şi pentru că paşii de urmat erau exact aceiaşi şi cu mecanismul activat, şi cu el neactivat.

„În primul rând, România nu a solicitat declanşarea mecanismului de ajutor pentru dezastre. Nu a făcut acest lucru din două motive, o dată, pentru că nu se înscrie în definiţia formală a dezastrelor această tragedie care s-a întâmplat în România şi, în al doilea rând, aş vrea să precizez faptul că paşii de urmat în realitate, şi realitatea ne interesează, erau exact aceiaşi şi cu mecanismul activat şi cu mecanismul neactivat. Este vorba doar de decontarea cheltuielilor şi, aşa cum am spus, resursele financiare nu sunt deloc prioritare în această situaţie”, a declarat Cîmpeanu, adăugând că Guvernul şi-a asumat „toate cele care au fost prezentate”.

În schimb, joia trecută, în a şasea zi de la tragedia din clubul Colectiv, România a cerut ajutorul Comisiei Europene pentru mutarea unora dintre pacienţii aflaţi în stare gravă în spitalele din Bucureşti.

Jakub Adamowicz, purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru politică regională, a declarat că România nu a activat Mecanismul UE de protecţie civilă, dar Guvernul a trimis joi Comisiei Europene (CE) o solicitare pentru transferul în alte state membre a aproximativ 80 de pacienţi care nu pot fi trataţi în România.

„Nu am primit nicio notificare de la Guvernul român sau de la autorităţile române că Mecanismul UE de protecţie civilă ar fi fost activat. Răspunsul este clar nu”, a declarat, duminică Jakub Adamowicz, purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru politică regională.

Cererea din partea Guvernului de la Bucureşti primită de CE se referă la ajutor care include căutarea la nivel european a unor opţiuni în ceea ce priveşte transferul a aproximativ 80 de persoane rănite în alte ţări membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European, care nu pot fi tratate în România, a precizat Adamowicz.