Zeci de parlamentari cer introducerea „Minutului de ştiinţă” în jurnalele de ştiri

Un grup de 75 de senatori şi deputaţi PSD, PNL, UDMR, ALDE şi minorităţi a depus la Camera Deputaţilor o propunere legislativă de modificare a Legii audiovizualului prin care cere introducerea „Minutului de ştiinţă” în jurnalele de ştiri, fie că este vorba despre posturi publice sau private de radio şi televiziune, argumentând că toate studiile arată că România se află pe primele locuri în Europa la capitolul analfabetism ştiinţific, 42% dintre români afirmând că Soarele se învârte în jurul Pământului şi 80% din populaţie neavând cunoştinţe ştiinţifice elementare, scrie Mediafax.

Citeşte şi: Cei mai nebuni oameni de ştiinţă şi INVENŢIILE LOR CIUDATE. Cine a creat câinele cu două capete FOTO

„Furnizorii de servicii media audiovizuale cu acoperire naţională vor include zilnic, în principala emisiune de ştiri, informaţii ştiinţifice şi tehnologice pe durata a cel puţin un minut, cu excepţia zilelor în care evenimente de larg interes public ori transmisiunile în direct împiedică difuzarea respectivului jurnal de ştiri. Sunt exceptaţi de la această prevedere furnizorii de servicii media audiovizuale care nu oferă în programele lor jurnale de ştiri”, prevede iniţiativa legislativă.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Iniţiativa completează Legea audiovizualului şi prin introducerea unui principiu referitor la obligaţia mass-media de a transmite cu acurateţe informaţii privind ştiinţa şi tehnologia, pe lângă cele politice, sociale sau divertisment. Astfel, articolului 1 al Legii este completat: „Prin difuzarea şi retransmisia serviciilor de programe se realizează şi se asigură pluralismul politic şi social, diversitatea culturală, lingvistică şi religioasă, informarea şi educarea publicului inclusiv sub aspect ştiinţific şi tehnologic, şi divertismentul, cu respectarea libertăţilor şi a drepturilor fundamentale ale omului”.

Alte articole

Propunere legislativă pentru asigurarea voluntară pentru concedii medicale. Sunt vizaţi românii care obţin venituri diferite de salariu

În expunerea de motive, semnată de Remus Cernea în numele grupului de iniţiatori, se arată că „şansele la dezvoltare economică, prosperitate şi creştere a nivelului de trai, de împlinire a principiilor şi valorilor democratice sunt direct legate de numărul de cetăţeni care au acces la cunoaşterea ştiinţifică”.

Propunerea ar corespunde obligaţiilor României de stat membru UE, în condiţiile în care dezvoltarea unei societăţi bazată pe cunoaştere (knowledge society) face parte din Strategia „Europa 2020”. Iniţiatorii fac trimitere la studii care indică faptul că publicul românesc se află pe primele locuri în Europa la capitolul deficit cognitiv-ştiinţific, printre acestea fiind nominalizat studiul PISA (Programme for International Student Assessment) al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.

O monitorizare din 2012, referitoare la gradul de alfabetizare ştiinţifică în rândul tinerilor de 15 ani, plasează România pe ultimele locuri alături de ţari precum Malaezia, Iordania, Tunisia şi Columbia. De asemenea, potrivit studiilor evocate de autorii iniţiativei, 80% din populaţie nu dispune de cunoştinţe ştiinţifice elementare şi de un vocabular ştiinţific activ, 42% din români afirmă că Soarele se învârte în jurul Pământului, 22% afirmă că horoscopul şi astrologia sunt fundamentate ştiinţific, România este pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte proporţia celor care consideră că anumite numere sunt deosebit de norocoase, iar 50% din români declară că este important să se ţină cont în viaţă de superstiţii precum „culoarea roşie ne fereşte de deochi”.

În expunerea de motive se mai invocă drept argument faptul că lipsa cunoştinţelor ştiinţifice face posibilă apariţia unor mişcări cum este cea anti-vaccinare care a beneficiat de o puternică mediatizare şi care poate fi un pericol pentru sănătatea publică.

Parlamentarii mai susţin că nivelul cunoştinţelor nu ţine doar de sistemul educaţional , ci intră şi în obligaţia mass-media de a informa corect, potrivit Constituţiei, iar introducerea „minutului de ştiinţă” nu trebuie considerată drept o ingerinţă în politica editorială a posturilor de tv şi radio. Ei mai spun că introducerea a cel puţin un minut de informaţie ştiinţifică ar putea duce chiar la o lărgire a audienţei şi dau exemplu posturi de ştiri din străinătate care difuzează programe consistente dedicate acestui tip de informaţie.

Propunerea de modificare a Legii audiovizualului se află în consultare publică la Camera Deputaţilor până pe 15 decembrie.