O mănânci aproape zilnic, dar nu ştii dacă ÎŢI FACE RĂU sau BINE. Adevărul despre CIORBĂ

Ciorba clasică este un amestec bogat ca şi consistenţă şi este alcătuită din: apă, legume – rădăcinoase tradiţionale (morcov, ţelină, pătrunjel), legume proaspete de sezon (dovlecel, roşii, fasole păstai verde sau galbenă, varză, cartof etc.) sau leguminoase (fasole boabe, mazăre, linte, năut) şi, opţional, proteine animale (carne, peşte, ou sau smântână), scrie csid.ro.

Citeşte şi Reţeta zilei: Ciorbă de peşte ca la Mănăstirea Dervent

Ciorba care poate fi consumată la orice oră din zi

O ciorbă cu un conţinut predominant de rădăcinoase (morcov, ţelină, păstârnac, pătrunjel) şi legume cu conţinut glucidic mic (fasole păstăi verde/galbenă, dovlecei, varză, salată verde, praz, roşii, ştevie, dragavei, urzici, ceapă, ardei) şi cu un adaos redus de ulei şi fără prăjeli (ceapă prăjită) are un conţinut caloric foarte redus şi poate fi un aliment corect pentru orice moment al zilei, inclusiv pentru o cină uşoară.

Alte articole

Ciorbă de legume făcută după rețeta maicilor de la Mănăstirea Putna. Secretul gustului din bucătăria monahală

Ingredientul toxic pe care gospodinele îl pun în ciorbă fără să-și dea seama. Motivele pentru care nu ar mai trebui să-l mai folosești

Adaosul de carne, peşte sau zdrenţe de ou duce la o creştere uşoară a aportului caloric cât să rămână un aliment uşor şi o opţiune corectă pentru masa de seară. Se pot folosi borş, zeamă de corcoduşe, hrean, ardei iute pentru condimentare şi îmbunătăţirea gustului fără modificari calorice suplimentare.

În momentul în care se adaugă cartofii, pastele fainoase sau orezul (care sunt surse glucidice importante) ciorba devine prea consistentă pentru o masă de seară şi poate reprezenta o masă sănătoasă de prânz (chiar ca fel unic de mâncare).

Diferenţa dintre ciorbă şi supă

Spre deosebire de ciorbă, supa tradiţională este o zeamă clară, obţinută din fierberea tuturor componentelor prezente în mod clasic într-o ciorbă – legume, leguminoase, carne – dar strecurate în finalul pregătirii şi combinată ulterior cu un produs făinos – griş (găluşte) sau paste fainoase (tăieţei), orez.

O supă cu găluşte de griş, tăieţei de făină sau orez are în compoziţie o sursă de glucide care o fac nepotrivită ca şi opţiune pentru seară dar potrivită pentru prânz şi, foarte important, nu necesită garnitură suplimentară de pâine/ lipie/ focacia – care sunt alte surse glucidice.

O categorie specială o reprezintă supele creme de legume (ex. cartof/ broccoli/ ciuperci/ linte/ mazăre), care au o compoziţie foarte densă, onctuoasă prin mixarea legumelor de bază cu amidon/ făină/ cartof şi unt/ smântână.

Supa cremă de legume este, în funcţie de reţeta de preparare, mai aproape din punct de vedere caloric de o ciorbă – dacă nu se foloseşte pentru consistenţă şi cremozitate amidon sau făina sau unt, doar cantităţi mici de cartof şi multe leguminoase, sau mai aproape sau chiar depăşeşte caloric supa dacă are în compoziţie unt, smântână, făină sau amidon pentru îngroşare.

Citeşte şi Nu ai cum să dai greş. Secretele CIORBEI RĂDĂUŢENE, dezvăluite de o gospodină din Bucovina

O supă cremă de broccoli/ ciuperci poate fi o opţiune pentru cină, iar cea de cartofi/ mazăre/ linte rămâne o opţiune pentru prânz. În oricare dintre situaţii se consumă fără garnitură de pâine/ lipie/ focacia/ crutoane.

Avem în aceste trei feluri de mâncare alimente complexe cu un aport nutriţional echilibrat şi sunt opţiuni corecte pentru oricare dintre mesele noastre principale.

Ciorba de burtă românească

În schimb, există şi alegeri mai puţin inspirate şi deloc sănătoase pentru corpul nostru. Una dintre acestea este reprezentată de mult-iubita ciorbă de burtă, preferata românilor, dar totodată un duşman al siluetei.

Din păcate, ciorba de burtă este o categorie aparte. Ea are un conţinut caloric ridicat care se datorează nu componentei de bază a reţetei – stomacul de animal (burtă) porc/vită, care este pură masă musculară, proteină şi fără prea mare conţinut lipidic, ci se datorează reţetei de bază a ei – se prepară cu o cantitate consistentă de smântână, ulei sau alte grăsimi animale (slană, şorici – în funcţie de particularităţile reţetei), care nu pot fi înlocuite cu alte componente mai puţin calorice, cum ar fi de exemplu iaurtul cu conţinut scăzut de grăsime, pentru că i se modifică gustul şi consistenţa.

În concluzie, ciorba de burtă este o bombă calorică asumată, servită cel mult ca o masă de prânz, fără garnitură glucidică (pâine, lipie) şi fără dressing suplimentar de smântână.