Preşedintele Băncii Carpatica, condamnat la un an şi jumătate de închisoare pentru dare de mită

UPDATE Omul de afaceri Ilie Carabulea a ajuns, joi seară, în arestul Poliţiei Sibiu, după ce mandatul de executare a pedepsei cu închisoarea emis de instanţă pe numele său a fost pus în aplicare de către poliţişti. „Mandatul de executare a pedepsei cu închisoarea emis de instanţă a fost pus în aplicare de către poliţiştii Serviciului de Investigaţii Criminale Sibiu. În acest moment, persoana condamnată se află în Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă Sibiu. Persoana condamnată a intrat în Inspectorat în jurul orei 19.00”, a declarat purtătorul de cuvânt al Poliţiei Judeţene Sibiu, Luciana Balteş. Referitor la transferul lui Carabulea la un penitenciar, Balteş a spus că acest aspect urmează să fie stabilit în cursul dimineţii de vineri.

Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au dat verdictul, joi, în cazul omului de afaceri sibian Ilie Carabulea. Alături de acesta a au fost condamnaţi şi fostul prim-procuror al Parchetului Sibiu, Florin Apostol, şi fostul ofiţer SRI Tiberiu Popescu. Apostol a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru luare de mită, fals în înscrisuri şi uz de fals, iar Popescu a primit o pedeapsă de doi ani şi şase luni de închisoare cu executare.

Potrivit rechizitoriului, în cursul lunii septembrie 2010, Apostu a primit de la Carabulea contravaloarea unei revizii auto în sumă de 4.000 lei pentru a-l sprijini în promovarea unui recurs în interesul legii, lăsându-l să creadă că are influenţă asupra procurorului general al României. Revizia a fost facturată între SC Star Motors SRL Sibiu şi SC Atlassib SRL Sibiu, ambele fiind firmele lui Carabulea.

În perioada 2006 – octombrie 2010, Apostu Florin Nicuşor a folosit în mod exclusiv şi consecutiv două autoturisme marca Audi A8 şi VW Passat achiziţionate în baza unui contract de leasing financiar între SC Atlassib Leasing IFN SA Sibiu şi SC Intermedia SRL Sibiu, ambele societăţi fiind membre ale holdingului Atlassib condus de Ilie Carabulea. Cele două societăţi comerciale au achitat, pentru Florin Apostu, TVA aferentă acestora şi contravaloarea avansului auto, în condiţiile în care, la nivelul anului 2010, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu a avut în instrumentare un număr de 196 de dosare penale referitoare la activitatea firmelor lui Carabulea. În aceste dosare, Apostu a dat soluţii şi a verificat soluţiile date de procurorii subordonaţi, se arată în rechizitoriu.

Alte articole

Gabi Bădălău, trimis în judecată pentru dare de mită, în dosarul de mare corupție al tatălui său

Cum încearcă Gabi Bădălău să scape de dosarul de dare de mită: „Nu avem o urmărire penală începută in rem”

În cursul anilor 2006, 2007, 2008 şi 2009, pentru a crea o aparenţă de legalitate a utilizării acestor autoturisme, Apostu a consemnat în declaraţiile de avere că le utilizează în baza unor contracte de leasing.

În 5 august 2010, Florin Apostu, în calitatea sa de prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu, a primit de la Tiberiu Popescu un plic cu 400 de euro şi ulterior suma de 1.500 lei în scopul soluţionării favorabile a unui dosar penal vizând cercetarea unei persoane pentru mai multe infracţiuni la regimul circulaţiei pe drumurile publice, susţineau procurorii în rechizitoriu.

În acest sens, Apostu a sustras din dosar două declaraţii, le-a dat lui Popescu pentru a fi distruse, iar ulterior a ataşat la dosar alte două declaraţii scrise de soţii Sebastian Dumitru şi Mihaela Izabela Cârstea după dictarea lui Popescu şi potrivit îndrumărilor lui Apostu. În plus, Apostu a menţionat în fals pe cele două declaraţii că au fost date în luna ianuarie 2010 în faţa unui agent de poliţie, punând ştampila Parchetului pe care îl conducea. De asemenea, soţii Cârstea s-au implicat şi în procurarea sumelor de bani remise lui Apostu, releva rechizitoriul citat.

În 27 septembrie 2010, Apostu a acceptat să primească de la Popescu o sumă de bani pentru a soluţiona favorabil un dosar penal în care o persoană era cercetată pentru ucidere din culpă. Cuantumul sumei de bani urma a fi comunicat după studierea dosarului respectiv.

În perioada septembrie – octombrie 2010, Apostu, în calitatea sa de prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu, în înţelegere cu Popescu, a stabilit să întocmească unei persoane un dosar penal, în mod fictiv, în scopul de a o determina să achite unui prieten al ambilor inculpaţi o datorie recunoscută printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, dar care nu fusese supusă executării silite. Cei doi inculpaţi au stabilit ca, după plata datoriei, să primească de la prietenul lor echivalentul a 20 la sută din valoarea sumei recuperate.

De asemenea, în perioada august – septembrie 2010, Apostu a primit de la două persoane produse alimentare şi a solicitat de la o altă persoană suma de 2.000 de euro pentru a soluţiona favorabil două dosare penale privind infracţiuni rutiere. În aceeaşi perioadă, inculpatul a primit băuturi alcoolice de la o persoană pentru a interveni pe lângă judecători din cadrul Judecătoriei Sibiu în scopul pronunţării unei hotărâri judecătoreşti favorabile acestei persoane într-un dosar civil.

În data de 30 septembrie 2010, în timp ce se afla în biroul său, Apostu i-a indicat unei persoane declaraţiile şi apărările pe care trebuia să le susţină la Poliţia Sibiu pentru a scăpa de orice sancţiuni penale, în condiţiile în care era cercetat pentru conducerea unui autovehicul având în sânge o alcoolemie peste limita legală.

În plus, în cursul lunii octombrie 2010, Apostu a primit de la Nicolae Boţa o sumă de bani în valută, lăsându-l să creadă că va soluţiona în mod favorabil un dosar penal în care soţia lui Boţa era cercetată pentru infracţiunea de înşelăciune. În acest sens, i-a cerut poliţistului care instrumenta dosarul să-i înainteze dosarul cu o propunere de netrimitere în judecată.

De asemenea, Apostu, în calitate de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu, a dispus într-un număr de 56 de dosare penale soluţii de netrimitere în judecată în numele unor procurori din subordinea sa, fără ca aceştia să aibă cunoştinţă despre aceste aspecte. În unele cazuri, acesta a falsificat prin imitaţie semnăturile unor procurori, iar în alte cazuri a aplicat semnătura sa în locul lor. În plus, Apostu a respins şi plângerile formulate de părţi împotriva soluţiilor dispuse tot de el în unele din aceste dosare, se arăta în rechizitoriu.