Căderea lui MRU şi nominalizarea lui Ponta, în presa internaţională

Guvernul României a căzut în urma unei moţiuni de cenzură, în timp ce Executivul ceh a rezistat unui vot similar, afirmă la unison marile agenţii de presă internaţionale.

Preşedintele român Traian Băsescu l-a numit vineri pe liderul opoziţiei de stânga Victor Ponta în funcţia de premier desemnat, afişându-şi dorinţa de a asigura pieţele, îngrijorate de riscul de instabilitate politică, scrie AFP.

Adăugând că Ponta este, la vârsta de 39 de ani, unul dintre cei mai tineri deputaţi ai României şi liderul Partidului Social-Democrat (PSD), agenţia franceză subliniază că acesta are la dispoziţie zece zile pentru a forma un Guvern care să obţină aprobarea Parlamentului.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Guvernul Ungureanu a fost demis cu votul a 235 de deputaţi, cu patru mai mult decât minimul necesar, relatează Reuters, adăugând că măsurile de austeritate adoptate de România au afectat pătura cea mai săracă a populaţiei.

Alte articole

Șoferii riscă amenzi usturătoare dacă nu poartă centura de siguranță. Ce prevede Codul rutier

Ciprian Ciucu vrea finala Eurovision 2027 la București: „Am trimis deja scrisoarea oficială în acest sens, împreună cu TVR”

Exemplul României serveşte drept avertisment pentru premierul ceh Petr Necas, adaugă agenţia britanică.

România a împrumutat 20 de miliarde de euro de la Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi Banca Mondială în 2009, aminteşte Associated Press. Guvernul a crescut TVA la 24 la sută şi a tăiat salariile bugetarilor cu 25 la sută în 2010 pentru a întruni condiţiile de împrumut, nemulţumind o mare parte din populaţie.

FMI şi Comisia Europeană au declarat că se aştepată ca România să „continue să îşi respecte angajamentele de politică economică pe care şi le-a asumat în faţa partenerilor săi internaţionali.

Postul de radio RFI consideră că Guvernul Ungureanu a căzut vineri din cauza politicii sale economice, opoziţia de centru-stânga pronunţându-se în special împotriva unei serii de privatizări. În ultimele zile, mai mulţi deputaţi din cadrul majorităţii guvernamentale s-au alăturat opoziţiei, ceea ce explică înlăturarea de la putere a Executivului, adaugă RFI.

Valul de dezertări a condus la tensiuni în cadrul coaliţiei guvernamentale, reprezentate de Partidul Liberal-Democrat, etnicii maghiari şi grupul minorităţilor, subliniază, în aceeaşi linie, CNN. Acesta ar urma să aibă un impact semnificativ în peisajul politic românesc, în timp ce ţara organizează alegeri locale în iunie şi parlamentare în noiembrie.

Deutsche Welle aminteşte că de la începutul crizei, 16 ţări membre UE au cunoscut o schimbare de Guvern, în majoritatea cazurilor putându-se stabili o legătură directă între căderea guvernului şi măsurile de austeritate adoptate din cauza situaţiei economice.

După Marea Britanie, Spania şi Italia, Franţa ar putea fi următoarea mare ţară membră UE care va cunoaşte o schimbare de gardă, socialistul Francois Hollande având şanse mari să câştige al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din 6 mai.

Doar Germania, Polonia şi ţările mai mici – incluzând Lituania, Estonia, Austria, Luxemburg şi Malta – se bucură de partide sau coaliţii guvernamentale stabile. Liderii din restul UE au devenit victimele crizei economice, afirmă agenţia germană.

Guvernele au început să cadă în Europa pe fondul apelurilor Germaniei şi al altora de austeritate dură pentru restabilirea încrederii în zona euro, chiar dacă unii critici se plâng că tăierile agresive subminează creşterea economică şi generează proteste, adaugă şi cotidianul american New York Times.