Atunci când starețul Mănăstirii Marea Meteoră i-a spus că nici o femeie nu a călcat în lăcașul din vârful stâncii și că lor, femeilor, le este interzis accesul acolo, ea ar fi replicat: „Dar eu nu sunt femeie! Eu sunt regină!”. Ea a fost prima urmașă a Evei care intrat în „mănăstirea interzisă femeilor”, însă cu adevărat Meteorele s-au deschis acestora abia o jumătate de secol mai târziu.
Cei care știu povestea din primăvara anului 1921 șușotesc, uneori, cum că o altă regină, asemeni ei, ar putea deschide într-o zi și porțile… Athosului. Martie, 18, anul 1921. Atena.
Citeşte şi Imagini în premieră cu Regina Maria a României: O zi din viaţa monarhului VIDEO
La opt zile dupa oficierea căsătoriei Principelui Carol al României cu Prințesa Elena a Greciei, Regina Maria pornește la drum să-și împlinească voia: „Auzind că printre curiozitățile Greciei sunt niște mănăstiri fantastic așezate – Meteor, Varlam etc. – și-a exprimat dorința să le viziteze”, consemnează jurnalistul Mihail Mora în volumul „Filme.
București – Atena. Note de călătorie cu prilejul căsătoriei principilor moștenitori” (1921).Cum a curs această călătorie? Un drum și o noapte pe mare, o călătorie cu trenul, alta cu automobilul, la capătul căreia regina și mica ei suită – din care nu lipseau fiica sa, Mignon, și Principele Nicolae – ajung la Kalambaca, de unde „nu se mai putea merge decât călare pe măgar”.
Citeşte continuarea pe antenasatelor.ro