România avertizată de Comisia Europeană că se confruntă cu riscuri ridicate privind sustenabilitatea finanţelor publice

Într-un raport privind sustenabilitatea fiscală, Comisia Europeană susține că Franța, Italia, Belgia, Irlanda, Spania, Croația, Portugalia, România, Slovenia, Finlanda și Marea Britanie se confruntă cu riscuri ridicate. Raportul nu se referă la Grecia și Cipru care sunt încă în programe de asistență financiară, scrie Agerpres.

Citeşte şi: Raport favorabil al Consiliului Europei: Determinare fără precedent a României în combaterea corupţiei

Informațiile au la bază estimările macroeconomice publicate de CE în noiembrie 2015.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Raportul nu conține recomandări urmând ca, ulterior, Comisia Europeană să prezinte recomandări specifice fiecărei țări.

Alte articole

România este obligată să justifice peste 6 miliarde de euro din PNNR. Termen-limită, 6 noiembrie

România a trimis la Bruxelles „date confidențiale” privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024. Comisia Europeană va finaliza ancheta la finalul lui 2026: „Este prima dată când am primit de la un stat membru acte confidențiale despre alegeri”

Statele cu cele mai bune performanțe în privința sustenabilității fiscale sunt Danemarca, Germania, Estonia și Letonia.

În cazul României, în raport se arată că pe termen scurt țara nu se confruntă cu riscuri semnificative de presiuni fiscale, deși unele variabile (cum ar fi poziția investițiilor internaționale nete) ar putea indica spre unele posibile dificultăți pe termen scurt.

Pe termen mediu, în condiții normale și fără o schimbare a politicii fiscale, datoria publică a României ar putea crește la peste 60% din PIB în 2026. Pe de altă parte, Comisia Europeană estimează că datoria României ar putea scădea la aproximativ 35% din PIB în 2026 dacă balanța structurală va fi în linie cu MTO (medium-term objective) iar țara va respecta prevederile Pactului de Stabilitate și Creștere.

În plus, apar riscuri pe termen lung care derivă din poziția bugetară inițială nefavorabilă, la care se adaugă cheltuielile publice legate de îmbătrânirea populației.