George Copos, prima reacţie după ce a fost acuzat de plagiat: Nu sunt istoric, dar îmi place mult Napoleon

Gheorghe Copos precizează într-o scrisoare că este un om căruia îi place istoria și în special este interesat de epoca lui Napoleon, unele dintre ideile care au generat cartea sa având la bază lecturi despre această figură istorică.

„În particular m-a interesat mult Napoleon, epoca lui, modul în care a făcut politică, inclusiv prin folosirea relațiilor de familie pentru atingerea scopurilor sale. Am fost surprins de felul în care împăratul a încercat să creeze o rețea de monarhii europene înrudite, folosind în acest scop alianțele matrimoniale, respectiv căsătorii ale fraților și surorilor lui cu descendenți ai unor capete încoronate din țările importante în politica europeană a vremii. (…) Spun aceste lucruri tocmai pentru că ele mi-au generat parte din ideile cărții pe care am scris-o și care tocmai a fost acuzată de un fel de repovestire, inexistentă de altfel„, scrie Gheorghe Copos.

Citeşte şi Comisia de Etică a UB îl acuză pe Copos de „plagiat subtil”: A făcut aceleaşi greşeli ca autorul cărţii copiate

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Acesta susține că pe subiectul căsătoriilor cu scop politic a citit și o serie de studii istorice. „Am citit două studii fundamentale: cel al lui Ștefan Andreescu, intitulat ‘Alianțe matrimoniale ale principilor munteni în secolele XIV-XVI”, și cel al lui Ștefan Gorovei — ‘Alianțe matrimoniale din Moldova sec. XIV-XVI’, apărute într-un volum cu titlul ‘Românii în istoria universală’. (…) În ceea ce mă privește, nu am făcut decât să combin aceste două titluri, menționând totodată și perioada analizată — secolele XIV — XVI — și a rezultat denumirea lucrării mele, atât de comentate astăzi”, a explicat Copos.

El afirmă că a folosit și informații suplimentare din lucrările lui Constantin C. Giurescu — ”Istoria românilor”, Constantin Rezachevici — ”Cronologia Țărilor Române” și Nicolae Ganea — ”Trecute vieți de doamne și domnițe”.

Citeşte şi Gică Popescu, Copos şi Gigi Becali riscă să se întoarcă după gratii. Opinia unui avocat în „scandalul cărţilor”

„Acestea, și nu altele, au fost sursele de informare pe care le-am folosit în cartea mea. Am citat consistent din ele, dar toate informațiile preluate din studiile și cărțile de mai sus sunt menționate în notele de subsol„, adaugă el.

Totodată, Gheorghe Copos susține că nu a auzit de vreun alt autor care să fi abordat subiectul în cauză. „Nu am auzit de vreo altă lucrare pe această temă, care să poată servi ca sursă de informare. Dacă ar fi existat, în mod cert aș fi făcut referire la ea, deoarece nu am nicio iluzie că, prin încercarea mea scriitoricească, aș revoluționa istoriografia română. Mai mult, o sursă suplimentară, dacă aceasta ar fi existat, ar fi dat și mai multă consistență lucrării mele. Dar, cum o astfel de lucrare nu este publicată și nu există niciun exemplar la dispoziția publicului, nu înțeleg cum ar putea fi ea plagiată„, menționează Copos.

În opinia sa, faptul că două lucrări au titluri asemănătoare nu înseamnă că sunt copiate, mai mult sau mai puțin ”discret”, sau ”repovestite” una după alta. „Cărțile se scriu din cărți citite, cu câteva idei diferite la origine; doar geniile au altă posibilitate, iar eu, în mod sigur și clar, nu mă încadrez în această categorie„, concluzionează Copos. El mai spune că prin declarația sa transmisă presei nu dorește nicidecum să revină în viața publică.

„În perioada de ‘reeducare’ pe care am petrecut-o departe de presă, dar și de cei dragi și de cunoscuți, perioadă grea, dar generatoare de revelații greu de atins altfel, am decis ca, pe durata restului vieții mele profesionale, să nu mă mai prezint în fața dumneavoastră și a audienței potențiale în nume personal, ci doar implicit, ca o posibilă urmare a unor acțiuni pozitive ale companiilor ce se află în proprietatea mea. Mă voi ține de cuvânt referitor la această decizie„, încheie Gheorghe Copos.