Gafă la Consiliul European: Cioloş, înlocuit în ultimul moment cu Iohannis în graficul influenţei la summit FOTO

Pentru a vedea rapid cine sunt liderii puternici ai blocului comunitar și cine sunt cei al căror rol este mai degrabă decorativ, site-ul Politico a întocmit o matrice care ilustrează influența fiecăruia în aceste probleme esențiale pentru viitorul Uniunii.

Astfel, cu ajutorul a două axe, una verticală, ce reprezintă Brexitul, și una orizontală, ce reprezintă migrația, matricea este împărțită în patru cadrane. În colțul cadranul din partea dreapta-sus, unde sunt reprezentați liderii europeni cu o influență deosebită atât în problema Brexitului, cât și în cea a migrației, se regăsesc cancelarul german, Angela Merkel, premierul britanic, David Cameron, și premierul italian, Matteo Renzi. Pe cei trei Politico îi grupează în ceea ce numește ‘colțul puterii’.

Angela Merkel, obișnuită cu leadership-ul ei în UE, trebuie să împartă acum această poziție, întrucât, spre deosebire de situații cum a fost criza din Grecia, ceilalți lideri ar putea fi de data aceasta mai ezitanți să o urmeze, notează Politico, citată de Agerpres.

Citeşte şi Europarlamentarul Theodor Stolojan: Un Brexit nu ar însemna sfârşitul UE

Alte articole

Dacian Cioloș, prima reacție după ce a fost refuzat de un taximetrist la aeroport: ”Taximetriștii erau blocați de o regulă absurd de strictă”

Dacian Cioloș, scandal cu un taximetrist la Aeroportul Henri Coandă. Au intervenit și polițiștii

Dacă plasarea lui David Cameron în ‘colțul puterii’ este firească având în vedere agenda discuțiilor, cea a lui Matteo Renzi poate părea surprinzătoare. Dar în ultima vreme el a reușit să se poziționeze singur în centrul dezbaterilor atât în problema Brexitului, cât și în cea a migrației. El s-a evidențiat și în prima zi a summitului, când a amenințat țările est-europene că li s-ar putea reduce fondurile structurale dacă vor continua să refuze primirea migranților, declarație catalogată de guvernul ungar drept ‘șantaj’.

Cât despre președintele francez Francois Hollande, deși este și el plasat în cadranul liderilor influenți, nu este pus alături de primii trei, publicația Politico motivându-și această alegere prin faptul că el a exprimat tardiv preocupări în legătură cu Brexitul, iar în criza migranților atitudinea sa este șovăielnică, întrucât se teme să nu alimenteze popularitatea extremei drepte conduse de Marine Le Pen.

Șefa guvernului conservator polonez, Beata Szydło, este descrisă de Politico drept un lider al frontului statelor din est și totodată un premier hotărât să exercite tot mai multă influență. Prin urmare, ea este plasată în capătul de sus al axei ce desparte liderii care în chestiunea migrației au o poziție puternică de cei care au o poziție slabă, dar se regăsește alături de cei trei din ‘colțul puterii’ la capitolul forței de negociere în chestiunea Brexitului.

Citeşte şi Brexit: Atena condiţionează acordul UE cu Marea Britanie de garantarea menţinerii frontierelor deschise

În schimb, premierul ungar Viktor Orban apare sub cei trei din ‘colțul puterii’, la limita din dreapta a cadranului liderilor influenți, poziție ce sugerează implicarea sa susținută în problema migrației.

În acest cadran al liderilor europeni cu forță considerabilă de negociere se regăsesc şi premierii danez, Lars Lokke Rasmusen, olandez, Mark Rutte, suedez, Stefan Lofven, și cel spaniol, Mariano Rajoy. Președintele Consiliului European, Donald Tusk, se află și el în acest cadran. În schimb, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, este plasat în cel din dreapta jos, într-o poziție ce sugerează că el are un rol mai important în problema migrației decât în cea a Brexitului.

Președintele României, Klaus Iohannis, este plasat în matricea întocmită de Politico în cadranul din stânga jos, unde sunt grupați liderii europeni care au o influență slabă atât în problema Brexitului, cât și în cea a migrației.

În același cadran se mai regăsesc premierii bulgar, Boiko Borisov, belgian Charles Michel, finlandez, Juha Sipila, eston, Taavi Roivas, luxemburgez, Xavier Bettel, și cel leton, Maris Kucinskis, precum și președinta Lituaniei, Dalia Grybauskaite și președintele cipriot, Nicos Anastasiades. Dar tot în cadranul liderilor cu forță redusă de negociere în respectivele două chestiuni îl vedem și pe președintele Parlamentului European, Martin Schulz.

Graficul publicat inițial a fost actualizat pentru a corecta faptul că România este reprezentată la acest Consiliu European de președintele Klaus Iohannis, nu de premierul Dacian Cioloș.