Kovesi, despre ordonanţa privind interceptările: Asigură continuitate în lupta cu corupţia

„Le asigură şi oferă şi garanţii suplimentare. De fapt, această Ordonanţă, în primul rând, asigură o continuitate cel puţin în lupta cu corupţia pentru a putea să ducem la bun sfârşit dosarele începute, în al doilea rând respectă exigenţele impuse de CCR, stabileşte cine şi ce poate să facă (…), instituie un control suplimentar aşa cum a cerut CCR. Acest control al modului în care vor fi puse în aplicarea mandatele de supraveghere tehnică se va realiza de judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, a spus Kovesi la RRA, întrebată dacă OUG privind interceptările asigură exigenţele statului de drept în România.

Ea a adăugat că judecătorii de la Instanţa Supremă aprobă şi autorizează mandatele de siguranţă naţională, precum şi interceptările pe care procurorii anticorupţie le solicită în activitatea lor.

Citeşte şi: Kovesi: Interceptările fără sprijinul SRI costă DNA 10 milioane de euro

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Sunt judecători imparţiali, independenţi. Sunt, putem spune, judecătorii cei mai buni din ţară pentru că sunt la ÎCCJ şi aceştia, potrivit Ordonanţei, semestrial sau ori de câte ori este necesar vor controla modul în care se pune în aplicare această măsură a supravegherii tehnice. Deci, practic va exista un dublu control, atât în ceea ce priveşte emiterea autorizaţiilor de interceptare, pentru că în România pentru a putea intercepta o persoană în primul rând trebuie să ai un dosar penal, în al doilea rând, trebuie să ai anumite indicii că se comite o faptă penală sau se pregăteşte comiterea unei fapte penale, în al treilea rând trebuie să fie una din faptele prevăzute de lege”, a afirmat procurorul şef, citat de Agerpres.

Alte articole

DNA a continuat şi duminică audierile în cazul „Ciprian Ciucu”. Cine sunt afaceriştii chemaţi „la vorbitor” alături de „regina pariurilor”, Odeta Nestor

Ciprian Ciucu a contestat măsura controlului judiciar impusă în dosarul în care este acuzat de luare de mită

Kovesi a precizat că nu pentru orice infracţiune se pot solicita interceptări, ci doar pentru cele grave, care sunt definite de Codul penal, precum corupţie, trafic de droguri, trafic de persoane, terorism, spionaj, trădare, omor şi lipsire de libertate.

„Abia după ce sunt îndeplinite aceste condiţii, un procuror poate solicita unui judecător emiterea unei astfel de autorizaţii. Cu această ocazie, judecătorul verifică şi face un control extrem de riguros şi ferm al propunerii procurorilor din punctul de vedere al legalităţii şi al oportunităţii măsurii. Sunt situaţii în care judecătorii nu aprobă astfel de măsuri”, a explicat şefa DNA.

Ea a subliniat că în Codul de procedură penală sunt prevăzute clar cazurile în care o persoană poate fi interceptată, menţionând că cei care nu comit fapte penale grave „pot să se simtă foarte liberi pentru că niciodată nu vor putea fi interceptaţi”.

„Este total ilegal să asculţi o persoană dacă nu ai indicii că a comis o faptă de natură penală sau dacă nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege”, a arătat şefa DNA.

Kovesi a explicat că în cazul în care o persoană face o interceptare în afara cadrului legal, acest fapt reprezintă o infracţiune. „Această dezbatere la nivel naţional că toată lumea este ascultată este un mit care este spulberat prin datele statistice. Sunt foarte puţine cazurile în care se procedează la interceptarea comunicaţiilor. În dosarele DNA, mai mult de jumătate din dosarele noastre nu conţin astfel de interceptări”, a punctat Kovesi.