După 2000 de ani s-a aflat ce a mâncat Iisus Hristos la Cina cea de Taină

Iisus Hristos ar fi servit la Cina cea de Taină o tocana cu fasole, miel, masline, ierburi aromate, un sos de peste, paine nedospita, curmale si vin.

În plus, mesenii nu stateau pe scaune, la o masa rectangulara, asa cum este prezentata scena in numeroase opere de arta, ci direct pe podea, pe niste perne, dupa obiceiul roman din acea perioada.

Acest studiu a fost realizat de doi arheologi italieni si se bazeaza pe versete din Biblie, pe vechi scrieri iudaice, romane si pe dovezi arheologice.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Biblia prezinta ce s-a intamplat in cursul cinei, dar nu ofera prea multe informatii despre ce a mancat Iisus si cei 12 apostoli ai sai”, a precizat Generoso Urciuoli, arheolog la Centrul Petrie si autor al blogului Archeoricette drspre mancarurile antice.

Alte articole

Maurice Munteanu, primele dezvăluiri despre experiența Asia Express: „Nu cred că aș fi putut ajunge vreodată acolo”

Ce pedeapsă a primit doctorița din Oradea care a umilit o asistentă și i-a spus că este „proastă” și „sub nivelul mării”. Judecătorii au obligat-o să plătească daune morale

Urciuoli, care s-a specializat in istoria crestinismului timpuriu, alaturi de Marta Berogno, arheolog si egiptolog din Torino, isi prezinta rezultatele studiului in cartea „Gerusalemme: l’Ultima Cena” (Ierusalim: Cina cea de Taina).

„Punctul de la care am pornit in studiul nostru este ca Iisus era iudeu. El si discipolii sai erau la curent cu traditiile transmise de Tora privind mancarea”, sustine Urciuoli.

Poate cea mai cunoscuta reprezentare a Cinei cea de Taina este cea realizata de Leonardo Da Vinci, insa aceasta reprezentare nu este corecta din punct de vedere istoric, conform lui Urciuoli.

„Pictura lui Leonardo isi are originile in secole de coduri iconografice. Reprezentand sacralitatea euharistiei, Cina cea de Taina are un puternic substrat simbolic care nu ajuta la reconstituirea istorica a momentului”, a mai comentat Urciuoli.

Adunand date istorice si indicii din opere de arta paleocrestine, asa cum sunt picturile murale din catacombe datand din secolul III, cei doi oameni de stiinta au reconstituit mancarurile si obiceiurile legate de masa ale iudeilor de acum doua milenii. Concluziile acestui studiu sunt substantial diferite de reprezentarile traditionale ale Cinei cea de Taina. Cina se lua pe atunci in camera superioara a casei iar mesenii nu stateau pe scaune in jurul unei mese rectangulare. „in acea perioada, in Palestina, mancarea era servita pe niste mese micute, iar mesenii stateau pe niste perne sau covoare asezate direct pe jos”, conform lui Urciuoli.

Mancarea era servita in vase din teracota sau din piatra. Codul strict al etichetei la masa facea ca la stanga si la dreapta gazdei sa se aseze cei mai importanti oaspeti.

Evangheliile mentioneaza doar painea si vinul, alimente cu puternica valoare simbolica, ce au fost servite de Iisus si de apostoli la Cina cea de Taina. Prezenta vinului in meniu i-a facut pe arheologi sa porneasca in studiul lor de la premisa ca aceasta cina ar fi fost una de sarbatoare, cu ocazia Pastelui iudaic, sarbatoare ce semnifica eliberarea din robia egipteana a poporului lui Israel. Aceasta ipoteza este sustinuta si de un pasaj din Evanghelia dupa Marcu in care se precizeaza ca aceasta cina a avut loc in perioada sarbatorii azimei sau a painii nedospite. Daca a fost o masa de sarbatoare, atunci este foarte probabil ca la masa sa fi fost servite mai multe feluri de mancare.

Conform lui Urciuoli si Berogno, la Cina cea de Taina ar mai fi fost servita o tocana traditionala iudaica denumita „cholent”, din carne de miel, cartofi, fasole si orz, o fiertura din fasole gatita indelung la foc mic, masline cu isop, ierburi cu gust similar mentei, precum si ierburi amare cu fistic dar si haroset de curmale (o pasta dulce, de culoare inchisa, facuta din fructe si nuci).