România înregistrează cel mai mare număr de mame cu vârste cuprinse între 12 şi 15 ani din Europa

”Dumnezeu mi-a dat o fată minunată. Dar viața este grea, întrucât sunt eu însămi un copil”, afirmă Lorena, în vârstă de 15 ani. ”Nu am dorit această sarcină, aș fi vrut ca ea să vină mai târziu”, mărturisește tânăra din Botoșani, legănându-și bebelușul. Ea trăiește alături de copilul său și de alte șapte familii într-o clădire dezafectată.

La câțiva kilometri depărtare, Diana, având tot 15 ani, își amintește că a plâns atunci când a aflat că este însărcinată.

”Viața mea s-a schimbat enorm”, afirmă adolescenta, ce regretă că ”nu se mai poate juca împreună cu fetele ca înainte”. Abandonată de tatăl copilului său, ea trăiește împreună cu mama ei și șase frați și surori într-o casă cu două camere.

Circa 18.600 de adolescente române, dintre care 2.212 cu vârste între 12 și 15 ani, au născut în 2014 — cifră în ușoară scădere față de 2013, potrivit Institutului român de Statistică. Mai mult de două treimi dintre ele trăiesc în mediul rural.

Alte articole

Ce se întâmplă cu vârsta de pensionare în Europa. Muncești mai mult, te pensionezi mai târziu

Analiză – Care sunt ţările din Europa unde pensiile pot acoperi costul traiului. România, printre ultimele ţări din clasament

Chiar dacă nu există date oficiale, ONG-urile estimează că minoritatea romă din România, de circa 2 milioane de persoane și în sânul căreia mariajele precoce rămân frecvente, este în special vizată de această chestiune.

”Este vorba despre un fenomen complex provocat de sărăcie, emigrație — care face ca numeroși copii să fie lăsați în grija bunicilor — și mai ales de absența educației în materie de sănătate și reproducere”, a explicat pentru AFP șefa filialei din România a asociației „Salvați Copiii!”, Gabriela Alexandrescu.

”În satele unde am mers, majoritatea tinerilor nu au urmat niciun curs pe această temă”, subliniază ea.

Or, o sarcină la o adolescentă ridică probleme serioase de ordin medical și social. Numeroase mame tinere sunt nevoite să abandoneze școala sau suferă de depresie severă, în timp ce bebelușii lor se nasc adesea prematur.

La finalul lui 2015, evocând o situație critică, 60 de ONG-uri au cerut Ministerului Educației să introducă în programa școlară cursuri de educație sexuală. Semnatarii estimau că în acest fel se va reduce numărul sarcinilor nedorite, dar în același timp tinerii vor fi protejați de bolile cu transmitere sexuală.

”Ministerul Sănătății sprijină introducerea unor cursuri de educație sanitară, care să includă noțiuni de igienă, informații privind bolile transmisibile și reproducerea”, a indicat purtătoarea de cuvânt a ministerului, Oana Grigore.

Declarându-se îngrijorat de numărul considerabil de sarcini precoce nedorite, Comitetul ONU pentru drepturi economice, sociale și culturale a cerut României să adopte o strategie națională referitoare la sănătatea sexuală și genetică.

Gabriela Alexandrescu subliniază că adesea mamele minore provin din ”familii marginalizate, vulnerabile” și ea pledează pentru un rol sporit al serviciilor sociale și medicale. ”Din păcate, înainte de a naște, aceste fete nu consultă decât foarte rar un medic”, spune ea.

Citeşte şi Ministrul Muncii: Normele de aplicare a Legii indemnizaţiilor pentru mame, gata înainte de 1 iulie