Un senator doreşte înlocuirea răspunderii penale cu „regretul efectiv” prin autodenunţ

Senatorul independent Alfred-Laurenţiu-Antonio Mihai a depus în Parlament un proiect de lege prin care se introduce în Codul Penal „regretul efectiv”, astfel înlăturându-se răspunderea penală pentru unele infracţiuni prin auto-denunţ.

Infractorii la prima încălcare a legii pot invoca „regretul efectiv” dacă denunţă fapta şi îşi recunosc vina, nu a trecut mai mult de două treimi din termenul de prescripţie şi repară prejudiciul, potrivit proiectului de lege, aflat în dezbatere publică la Senat.

Iniţiatorul specifică în proiect infracţiunile pentru care nu poate fi aplicat „regretul efectiv”: viol, pedofilie, tâlhărie, furt calificat, piraterie, infracţiunile care ţin de sănătate publică, siguranţă publică, libertate religioasă, securitate naţională, droguri, securitatea aeronautică, organizaţiile cu caracter fascist, rasist sau xenofob, pornografie, adopţii, trafic de persoane sau de ţesuturi şi celule de origine umană.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

De asemenea, infracţiunile referitoare la terorism, explozibili, materiale nucleare sau radioactive, genocid, crime de război, frontierele României sau forţele armate sunt exceptate de la „regretul efectiv”.

Alte articole

Ce este confiscarea specială a averii, se aplică din această săptămână. Codul Penal a fost modificat

Guvernul Bolojan interzice angajările în acest domeniu. Devine lege în toată România, cu închisoare între 2 și 7 ani

Alfred-Laurentiu-Antonio Mihai consideră că acest proiect de lege este necesar pentru că închisorile sunt supraaglomerate, iar România a pierdut procese la CEDO.

„În anul 2015, potrivit rapoartelor CEDO, România este pe locul al treilea în privinţa numărului de condamnări înregistrate. Principalele motive pentru care Curtea de la Strasbourg a condamnat România sunt aglomeraţia (sic!) din închisori şi durata prea lungă a proceselor”, afirmă Mihai în expunerea de motive.

Iniţiatorul mai spune că „modelul justiţiei restaurative” este adoptat în mai multe ţări, cum ar fi Marea Britanie, SUA, Canada, Franţa, Belgia, Australia şi se bazează pe repararea prejudiciului cauzat victimei.