STUDIU: Variaţiile genetice pot avea un rol important la nivelul educaţiei, însă factorii de mediu sunt determinanţi

Un studiu anterior efectuat pe 100.000 de persoane, publicat în anul 2013, a contribuit la evidențierea a trei variante genetice asociate statistic numărului de ani de studiu realizat de un individ.

Noua cercetare a fost făcută pe un eșantion de aproape 300.000 de persoane de origine europeană din 15 țări din întreaga lume. Acesta este unul dintre cele mai mari studii genetice de până acum, notează AFP.

„De data aceasta, pentru că eșantionul nostru a fost mult mai mare, am fost capabili să identificăm mai multe variații genetice asociate cu nivelul de educație”, a declarat Daniel Benjamin, de la Universitatea din California de Sud (USC ) din Los Angeles.

Influența acestor 74 de variante genetice luate împreună (inclusiv 3 identificate anterior de către aceiași cercetători) este „foarte mică”. Aceasta explică doar 0,43 la sută dintre diferențele nivelului de educație dintre indivizi, au relevat cercetătorii.

Alte articole

Evaluare Națională clasa a II-a 2025. Ce subiecte au avut de rezolvat elevii la Limbă și comunicare

Ministrul Educației: ”Rata abandonului școlar este foarte mare. Vorbim de sute de mii de copii care nu au ajuns în sistemul educațional”

Pentru variația genetică cu cel mai mare impact, diferența între persoanele care nu sunt purtătoare și cele care le-au moștenit de la ambii părinți „anunță, în medie, aproximativ nouă săptămâni de școală în plus”, a spus Daniel Benjamin.

Cu toate acestea, studii anterioare, inclusiv pe gemeni, au estimat că cel puțin 20 la sută de variațiile dintre indivizi în ceea ce privește reușita școlară se pot datora unor factori genetici.

„Acest lucru înseamnă că trebuie să existe cel puțin mii de variații genetice care influențează nivelul de educație, dar și că majoritatea nu au fost încă detectate”, a spus profesorul de economie.

Rolul geneticii în reușita școlară este un subiect delicat iar cercetătorii avansează cu precauție, preocupați de faptul că studiul lor ar putea să fie înțeles greșit.

Daniel Benjamin a și avertizat „împotriva oricărei utilizări simpliste” a rezultatelor studiului, care ar putea consta în a vorbi despre așa-numite „gene pentru educație”, ceea ce ar fi „complet înșelător”. Reușita școlară depinde în primul rând de factori de mediu, a subliniat Benjamin.

Dar, acest tip de cercetare „este util pentru că putem învăța multe lucruri prin studierea efectelor combinate ale variațiilor genetice luate împreună”, a spus el.

Mai multe tipuri de mutații genetice asociate cu nivelul de educație au o influență asupra dezvoltării creierului, în special înainte de naștere.

„Micile diferențe genetice pe care le-am găsit, ne-ar putea ajuta să înțelegem de ce unii oameni sunt mai susceptibili să aibă un declin cognitiv timpuriu”, a relevat Peter Visscher, profesor la Queensland Brain Institute (Australia) și coautor al studiului, mai notează AFP