ZIUA LIMBII ROMÂNE. Care este cel mai lung cuvânt din limba română şi cea mai lungă propoziţie formată doar din vocale

Limba română are câteva cuvinte lungi de peste 30 de litere pe care nu le folosim în vorbirea uzuală. Acestea vin din lumea medicală şi ni se încurcă limba-n gură încercând să le pronunţăm.

44 de litere. Atât are cel mai lung cuvânt din Limba Română. Şi nu, nu e o glumă. El chiar există şi denumeşte o boală pentru care nu s-a găsit leac.

Cuvântul este PNEUMONOULTRAMICROSCOPICSILICOVOLCANICONIOZAşi are şi o varianta scurtă: silicoză. Ce înseamnă? O boală cauzată de inhalarea îndelungată a pulberilor de silice, pulberi ce se acumulează în plămâni, potrivit unui dictionar medical online. Silicoza este o afecţiune care o pot face persoanele care lucrează în minele de cărbune. Ea se dezvoltă lent după mai mulţi ani de expunere Ia pulberi şi se manifestă printr-o tuse, o expectoraţie anormal de abundentă, o tendinţă la infecţii bronşice, jenă respiratorie la efort şi apoi o fibroză pulmonară (dezvoltarea de ţesut fibros în plămâni). Nu există un tratament curativ al acestei boli.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citeşte şi 20 de cuvinte pe care toată lumea le pronunţă greşit. Tu crezi că ştii forma lor corectă?

Alte articole

Bacalaureat 2026, sesiunea de toamnă. Subiectele și baremul de corectare la proba scrisă de limba română

Elevii care au dat simularea de Bacalaureat, surprinşi de subiectul de sinteză la literatura română: „Nu m-am atins de subiectul 3, mă aşteptam la complet altceva să pice”

TOP 5 cele mai lungi cuvinte din Română:

1. PNEUMONOULTRAMICROSCOPICSILICOVOLCANICONIOZA (44 de litere)

2. DIFOSFOPIRIDINNUCLEOTIDPIROFOSFATAZA (36 de litere)

3. ENCEFALOMIELOPOLIRADICULONEVRITA (32 de litere)

4. GASTROPILORODUODENOJEJUNOSTOMIE (31 de litere)

5. DICLORDIFENILTRICLORMETILMETAN (30 de litere).

Care este cea mai lungă propoziţie din limba română formată doar din vocale

La capitolul „Provocările limbii române” vă propunem azi, pe 31 august, de ZIUA LIMBII ROMÂNE, şi cea mai lungă propoziţie din limba română formată doar din vocale: „Oaia aia a ei o iau eu”

Citeşte şi 7 cuvinte folosite adesea greşit în limba română. Ce înseamnă şi cum se folosesc

Plenul Camerei Deputaților a adoptat, la 19 februarie 2013, cu 312 pentru, două împotrivă și cinci abțineri, un proiect de lege, prin care se instituie ziua de 31 august ca „Ziua limbii române”. Legea a fost promulgată de președintele Traian Băsescu la 13 martie 2013 și publicată în Monitorul Oficial la 19 martie 2013.

Propunerea legislativă a fost inițiată în 2011, când 166 de parlamentari din toate grupurile politice au depus la Senat un proiect de lege în care solicită proclamarea zilei de 31 august drept Ziua limbii române. Acesta a fost aprobat de Senat în ședința din 6 decembrie 2011, Camera Deputaților fiind Cameră decizională.

În proiect se arată că Ziua limbii române urmează să fie sărbătorită de către autoritățile publice din România și de către reprezentanțele diplomatice din străinătate, inclusiv de Institutele Culturale ale României sau de alte instituții românești din străinătate, „prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative și artistice cu caracter evocator sau științific, consacrate istoriei limbii române”. De asemenea, proiectul de lege prevede ca în ziua de 31 august să fie arborat Drapelul României, iar Societatea Română de Televiziune și Societatea Română de Radiodifuziune să reflecte, în cadrul programelor lor, manifestările dedicate acestei zile.

Ziua limbii române se sărbătorește în Republica Moldova începând cu 31 august 1989, după ce, pe fundalul „perestroikăi” din fosta URSS și în urma Marii Adunări Naționale de la 27 august 1989, fostul Soviet Suprem a decretat limba română ca limbă de stat și trecerea la grafia latină. În timpul perioadei sovietice, populației i se impusese să vorbească în „limba moldovenească” și să utilizeze grafia chirilică. Rolul limbii române în calitate de limbă de stat a Republicii Moldova a fost consfințit și în Declarația de independență adoptată la 27 august 1991. Ulterior, însă, în Constituția din 1994 s-a statuat drept limbă de stat „limba moldovenească”.

În 2011, mai multe asociații și organizații românești din Serbia, Bulgaria, Ungaria și Ucraina au stabilit ziua de 31 august ca Zi a limbii române, urmând ca, începând cu anul 2012, aceasta să fie sărbătoare națională. De asemenea, au cerut autorităților române decretarea Zilei limbii române pentru românii de pretutindeni.