Finlanda este îngrijorată din cauza tensiunilor dintre NATO şi Rusia

Decizia Rusiei de a instala sisteme de rachete în regiunea baltică nu constituie o ameninţare directă, dar există riscul unei spirale de acţiuni şi contraacţiuni care ar putea „produce incidente, chiar dacă doar accidentale”, a declarat Jussi Niinisto.

„Noi susţinem stabilitatea, am vrea ca situaţia să se calmeze, nu să escaladeze”, a subliniat Jussi Niinisto într-un interviu acordat postului finlandez MTV3News.

Niinisto a admis că Rusia ar putea să ameninţe Finlanda chiar dacă până acum nu a observat semnale clare în acest sens din partea Administraţiei Vladimir Putin, informează Mediafax.

Citeşte şi A fost aprobat PLANUL EUROPEAN pentru APĂRARE. Europa va miza mai puţin pe protecţia militară a SUA

Alte articole

Sorin Ovidiu Vîntu propune crearea unei mișcări care să scoată România din UE și NATO: „Trebuie rași toți. Să ne construim propriul nostru destin”

Vladimir Putin susţine că invazia Ucrainei a fost determinată de extinderea NATO în România şi Bulgaria. Ce spune despre succesorul său în fruntea Rusiei

 Alianţa Nord-Atlantică a exprimat preocupare privind decizia Rusiei de a instala sisteme de rachete în regiunea Kaliningrad, denunţând o „atitudine agresivă” şi lansând un apel la dialog pentru reducerea tensiunilor. Instalarea unor sisteme de rachete în apropierea frontierelor NATO „nu va contribui la reducerea tensiunilor sau la restabilirea predictibilităţii în relaţiile bilaterale”, a transmis marţi Alianţa Nord-Atlantică. Este necesară mai multă transparenţă în privinţa activităţilor militare, „pentru evitarea incidentelor şi a riscurilor apariţiei unor neînţelegeri”, a precizat NATO, potrivit Mediafax.

Moscova a semnalat că va amplasa sisteme antirachetă S-400 şi rachete balistice de tip Iskander în regiunea Kaliningrad, situată la frontiera cu ţări NATO precum Polonia şi Lituania. Există informaţii că Rusia ar instala şi baterii de rachete Bastian în Kaliningrad.

La rândul său, Alianţa Nord-Atlantică a aprobat, la summitul din iulie, un plan de consolidare a prezenţei militare în Europa de Est, prin desfăşurarea a mii de militari în România, Polonia şi în ţările baltice, o decizie criticată dur de Rusia, care a ameninţat cu măsuri simetrice.