Alegerile din Egipt: Mohammed Morsy şi rivalul său Ahmad Shafiq revendică amândoi victoria

Candidatul islamist la alegerile prezidenţiale din Egipt, Mohammed Morsy, a revendicat victoria. În acelaşi timp, tabăra rivalului său Ahmad Shafiq, susţine că acesta a câştigat alegerile şi îl acuză pe Morsy că încearcă să fure victoria. Rezultatele oficiale vor fi anunţate cel târziu joi.

„Sper că Morsy va avea grijă de toţi egiptenii, musulmani şi creştini. El ar trebui să le demonstreze creştinilor copţi că este capabil să-i protejeze mai mult decât rivalul său, care a fost implicat în protestele împotriva lui Mubarak. Ar trebui să demonstreze că este persoana care va face tot ce e mai bine pentru noi”, a declarat unul dintre susţinătorii lui Morsy.

După ce a revendicat victoria, Morsy a organizat o conferinţă de presă în care a mulţumit populaţiei.

„Mulţumesc! Le transmit aprecierea şi recunoştinţa mea tuturor celor care au contribuit la acest eveniment major, rezultatul alegerilor. Tuturor celor care, prin fapte sau prin cuvinte, au dus la aceşti primi paşi pe o cale nouă pentru un nou Egipt”, le-a spus susţinătorilor săi Mohamed Morsy.

Alte articole

Sorin Ovidiu Vîntu vede o singură soluţie pentru România: „Trebuie să ieşim din Europa. Ce este Europa? Ca şi democraţia românească, un hoit fără cap”

În acelaşi timp, tabăra candidatului Ahmad Shafiq, fostul premier al lui Hosni Mubarak, susţine că acesta a câştigat alegerile prezidenţiale şi că Morsy încearcă să le fure victoria.

„Campania va continua mâine în conformitate cu legea şi după ce numărarea voturilor se va încheia, vom înainta o plângere către comisia electorală. Vom susţine că avem dreptul de a anula rezultatele, care au fost anunţate de celălalt candidat. Vom face acest lucru pentru a asigura transparenţa procesului de votare, nu pentru a forţa voinţa alegătorilor”, a anunţat Ahmed Sarhan, consilierul lui Shafiq.

Situaţia din Egipt rămâne în continuare tensionată. Consiliul Militar, care conduce în prezent ţara, şi-a arogat noi prerogative. Astfel, armata şi-a asumat controlul legislativ complet, inclusiv asupra redactării unei noi Constituţii. Numeroşi politicieni şi oameni de rând au criticat acest demers, considerat un regres pentru democraţie.