Alegerile din 2028 pot însemna sfârșitul democrației în România, susțin experții: „AUR o să se apropie de 50% fără probleme”

Alegerile din 2028, moment în care va avea loc următorul scrutin electoral parlamentar, ar putea însemna sfârșitul democrației, avertizează experții, care trag un semnal de alarmă pentru guvernanți. Dacă se continuă cu măsuri care lovesc în populație dar îi protejează pe „speciali”, partidele politice riscă să își piardă credibilitatea.

2028 poate însemna sfârșitul democrației, cu AUR aproape de 50%

Coaliția actuală de guvernare se află într-o linie descendentă în ceea ce privește încrederea populației, mai ales că este nevoită să ia măsuri dure, printre care creșterea impozitelor, taxelor sau a TVA.

Fără o alternativă care să se afirme în opoziția parlamentară, partidul AUR, condus de George Simion, rămâne singura formațiune politică care să capteze nemulțumirile românilor. Astfel, este foarte probabil ca multe voturi să se îndrepte către AUR nu din dragostea pentru partid, ci din ură față de conducerea actuală.

„Singurul lucru clar este că AUR, fiind singurul partid de opoziție, crește. Crește pentru că PSD, PNL și USR, fiind la guvernare împreună, vor deconta toate măsurile mai puțin populare pe care acum guvernul le pune în practică. Este o chestiune care, probabil inclusiv partidele care au format coaliția asta, așteptau să se întâmple”, punctează sociologul Vladimir Ionaș pentru „Adevărul”.

Alte articole

Anchetă penală! George Simion, prin AUR, a plătit 500.000 de euro pentru o emisiune la Realitatea în care nu a apărut

George Simion a făcut plângere penală pentru abuz în serviciu şi ameninţă cu sesizarea CCR: „Votul românilor nu este respectat, e fără precedent în aceşti 35 de ani”

Citește și : Ilie Bolojan a vizitat sinistrații din Broșteni pentru 30 de secunde, apoi a plecat. Revolta românilor dezamăgiți, deasupra cărora zbura premierul cu elicopterul VIDEO

În cazul în care lucrurile se desfășoară până acum, AUR poate ajunge aproape de procentul de 50%, însă acest lucru este puțin probabil, susține sociologul, care crede că actuala coaliție de guvernare nu va rezista până în 2028.

„Depinde foarte mult de cum vor evolua lucrurile, depinde foarte mult dacă această coaliție va rezista în această formulă, dacă vor mai apărea partide care să joace rolul de partid de opoziție, pentru că mai sunt foarte mulți ani. Dacă merge la fel ca până acum, putem spune că AUR o să se apropie de 50% fără probleme. Dar e un scenariu puțin probabil, pentru că eu mă îndoiesc că această coaliție va rezista până în 2028”, mai arată sociologul.

Cum explică un psiholog efectul crizei asupra creierului

Criza economică, susține psihologul Mihai Copăceanu pentru sursa citată, crește foarte mult emoțiile, stresul, anxietatea și reacțiile negative. De aceea, crește vulnerabilitatea electoratului la discursul extremist, care oferă soluții rapide.

„Discursul extremist este mult mai atractiv deoarece face apel la emoțiile și atitudinile negative ale cetățeanului și anume la furie și revoltă, la dorința de dreptate și mai grav la răzbunare și agresivitate. Adică se potrivește perfect pe nevoile imediate și alerte ale cetățenilor.

Citește și : Bolojan, vizită pe șantierul Autostrăzii Moldova (A7) și întâlnire cu Umbrărescu: Sunt şanse reale ca anul acesta să deschidem circulaţia cel puţin până la Adjud

O persoană care este cu un nivel ridicat de stres tinde să gândească irațional și mai puțin critic și logic, ceea ce reprezintă un fundament perfect pentru discursul extremist, o oportunitate de neratat. Mai mult, cetățenii devin revoltați și agresivi și caută cu rapiditate un vinovat față de care să se îndrepte aceste emoții negative.

Liderii partidelor extremiste nu fac altceva decât să se folosească de aceste emoții negative ale cetățenilor (reprezintă cea mai bună resursă), tocmai pentru a-și justifica discursurile acuzatorii, pentru a-și justifica demersurile politice și pentru a-și crește popularitatea și cifrele din sondaje. În acest sens speculează foarte bine aceste momente folosind tehnici manipulatorii și afirmații false, doar să-și atingă scopul”, explică psihologul.