Cum recunoşti fibrilaţia atrială

Inima bate cu o frecvenţă între 60 şi 100 de bătăi pe minut. Orice anomalie în privința bătăilor inimii poartă numele de aritmii și pot face ca inima să bată mult prea încet, mult prea repede sau într-un mod haotic. Multe dintre aceste artimii pun viața în pericol. Fibrilația atrială este o anormalitate a ritmului cardiac, care duce la apariția bătăilor neregulate ale inimii.

Potrivit statisticilor, femeile cu fibrilații atriale prezintă un risc mai mare de a face atac vascular cerebral decât bărbații.
Factori de risc

Persoanele de peste 60 de ani, care suferă de boli, precum insuficiență cardiacă, hipertensiune arterială, astm, diabet zaharat, hipertiroidism ori care obișnuiesc să consume alcool au un risc foarte mare de a se confrunta cu fibrilații atriale. „Această tulburare de ritm este mai frecventă la vârstnici și în prezența unor boli cardiovasculare sau pulmonare „, explică medicul cardiolog Adina Stoica.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Palpitațiile, printre simptomele bolii

Alte articole

Leguma banală care te ferește de bolile de inimă. Este ieftină și se găsește în toate piețele și supermarketurile

Senzația de bătaie a inimii mult prea repede și mai neregulat (palpitații), respirație dificilă în timpul efortului fizic sau la emoții puternice, oboseală, amețeli, leșin, angină pectorală – toate se numără printre simptomele fibrilației atriale. La unii pacienți, boala poate fi asimptomatică, susțin medicii.

Cea mai de temut complicație, accidentul vascular cerebral

„Complicațiile fibrilației atriale (accidentul vascular cerebral, embolia periferică, infarctul miocardic) sunt determinate de plecarea în circulația cerebrală, a membrelor superioare sau inferioare, în arterele coronare, a unui cheag de sânge format în cavitățile inimii”, precizează medicul Adina Stoica. Cel mai de temut este accidentul vascular cerebral (al cărui risc este de 5 ori mai mare în prezența fibrilației atriale).

Prin ce teste se depistează

Electrocardiograma reproduce pe hârtie activitatea electrică a inimii și ea se numără printre cele mai uzuale investigații prin care poate fi descoperită fibrilația atrială. În cazul în care se suspectează o fibrilație atrială episodică, medicul poate recomanda folosirea unui aparat care înregistrează ritmul cardiac, pe o perioadă de 24 de ore. Procedeul poartă numele de electrocardiograma Holter.

Ecocardiograma este o altă investigație recomandată de medicul cardiolog. Ea vizează modificările din structura valvelor și a pericardului (țesutul din jurul inimii) și analizează activitatea inimii.

Sfatul specialistului Dr. Adina Stoica, medic primar cardiologie, Centrul medical Provita, București

Un stil de viață sănătos, alimentația corectă, controlul greutății, valorilor tensiunii arteriale, glicemiei în diabetul zaharat, exercițiile fizice, tratamentul corect și atent al bolilor care predispun la fibrilație atrială sunt măsuri care pot reduce riscul de apariție al fibrilației atriale.

Ca urmare, se recomandă: evitarea consumului excesiv de alcool, cofeina, nicotina sau stimulantele (băuturi energizante, droguri), menținerea greutății corporale normale, reducerea stresului, tratarea bolilor cardiace, care prin progresia și evoluția lor determină apariția fibrilației atriale (valvulopatii, ischemie miocardică, hipertensiune arterială etc.), tratarea bolilor pulmonare.

De asemenea, în prezența simptomelor, chiar ușoare, se recomandă prezentarea la medic și efectuarea unui ECG de repaus. Mai mult, Asociația Americană pentru Accidente Vasculare Cerebrale recomandă, având în vedere că fibrilația atrială crește riscul de accident vascular cerebral și unii dintre pacienți sunt asimptomatici, ca populația cu vârsta mai mare de 55 de ani să își verifice frecvența cardiacă o dată pe lună.

Află ce analize medicale sunt recomandate dacă ai bătăi neregulate ale inimii AICI