Articolele din Legea privind comercializarea produselor alimentare supuse sancţiunii judiciare de CE vor fi modificate

„Ține de noi să facem aceste modificări, dacă vom fi capabili. Am început deja consultările cu toți beneficiarii legii, care au primit și documente scrise de la noi pentru a-și spune punctele de vedere. Nu vrem să mai facem acum o dezbatere în care să se certe între ei. Vrem să sintetizăm ceva, iar la sfârșit să-i chemăm și să propunem variante de lucru. Noi credem că în două săptămâni vom face o dezbatere pe aceste articole. Avem soluții pentru modificarea lor”, a declarat Ioan Munteanu pentru Agerpres.

În opinia acestuia, cele trei articole din lege care ridică probleme vizează obligarea retailerilor să facă publicitate gratuită producătorilor în parcările proprii, să existe spații și denumiri speciale pentru produsele românești și acel procentaj de 51% produse românești la raft provenite din lanțul scurt.

„Pe primul articol este clar abrogare, pentru că este normal așa. Nu trebuie să îl pun eu să îi facă producătorului publicitate pe banii lui. Ar fi culmea! Înseamnă că îi obligam prin lege pe cei din lanțurile comerciale să facă publicitate gratuită pentru producători, să închirieze spații la sfârșitul săptămânii, în parcările proprii, ceea ce nu cred că este normal. Nu stabilim noi regulile pe proprietatea lor. Pentru cel de-al doilea articol, am găsit deja soluții cu acele spații speciale pentru produsele românești. Și acum sunt cel puțin 5 — 6 mari retaileri care au deja denumiri românești puse și avem o formulă să răspundem la acesta. Ultimul articol, care este mai delicat, cu acel 51% produse provenite din lanțul scurt, cred că nu trebuie să se numească lanțul scurt pentru că intră în contradicție cu o prevedere de la Uniunea Europeană. Avem și aici 2-3 formule și o să alegem una, care să placă și urechii”, a subliniat deputatul PSD.

Acesta a concluzionat că lucrurile „nu sunt atât de complicate precum par”.

Alte articole

Au fost alimentate cardurile sociale. Cum trebuie să procedeze românii care nu au primit încă banii

Ai 18 ani și vrei să te plimbi pe gratis cu trenul prin Europa? Iată cum poți face rost de bilete

Executivul comunitar a anunțat miercuri că a lansat proceduri de infringement împotriva României și Ungariei în privința comerțului cu amănuntul al produselor agricole și alimentare, fiind transmise scrisori de somație celor două țări pe motiv că reglementările lor naționale nu corespund legislației UE.

În România, se solicită marilor retaileri să achiziționeze cel puțin 51% din produsele agricole și alimentare de la producătorii locali, ceea ce provoacă temeri privind respectarea principiului liberei circulații a bunurilor. Aceeași lege cere retailerilor să promoveze produsele de origine română, restricționând deciziile lor comerciale referitoare la ce produse să fie plasate în ofertă, ceea ce contrazice libertatea de stabilire (articolul 49 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene).

Conform reglementărilor UE, restricționarea acestor libertăți este permisă numai când există o necesitate justificată de protejare de prim rang a interesului public, cum ar fi sănătatea publică. Nici Ungaria și nici România nu au furnizat dovezi că măsurile adoptate pe plan național sunt justificate și proporționate. Autoritățile ungare și române au două luni la dispoziție pentru a răspunde argumentelor prezentate de CE.

Legea 150/2016 privind comercializarea produselor alimentare, potrivit căreia magazinele mari sunt obligate să expună la raft 51% produse românești provenite de pe lanțul scurt, a fost aprobată la începutul lunii iunie de Camera Deputaților, ca for decizional, iar în luna iulie a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis. Normele de aplicare trebuiau emise în termen de 6 luni de la intrarea legii în vigoare, respectiv până la 15 ianuarie 2017, ceea ce nu s-a întâmplat nici până în prezent.

Deși retailerii au avertizat de nenumărate ori că acel procentaj de 51% din lanțul scurt va ridica probleme Comisiei Europene, ceilalți actori din piață, inclusiv autoritățile, au lăudat beneficiile aduse producătorilor, chiar dacă România nu poate asigura aceste produse pe durata unui an.

Fostul ministru al Agriculturii, Achim Irimescu, anunța în luna noiembrie 2016 că România riscă o procedură de infringement, dacă nu va modifica prevederea referitoare la proporția de 51% produse românești provenite de pe lanțul scurt.

Federația Pro Agro a exprimat, de asemenea, îngrijorare față de poziția Comisiei Europene cu privire la modificările aduse Legii 321/2009 privind comercializarea produselor agricole, dar mai ales de modul în care factorii de decizie din România au ales să trateze acest subiect extrem de important.

Nici retailerii nu s-au lăsat mai prejos și au susținut revizuirea cât mai rapidă a Legii privind comercializarea produselor alimentare deoarece „nu a adus nimic bun nimănui” și, pe lângă riscul de infringement și apariția altor vulnerabilități legale, a produs și „masive bulversări în piață”.

La mijlocul lunii decembrie, MADR a publicat pe site un proiect privind normele metodologice de aplicare a legii, destul de ambigue și neclare, recomandând însă reprezentanților hypermarket-urilor, precum și celorlalți factori interesați, să transmită în scris propunerile privind completarea proiectului menționat.

„După primirea acestora, reprezentanții MADR le vor centraliza și analiza, în vederea stabilirii unui echilibru cât mai corect pe lanțul agroalimentar”, preciza MADR într-un comunicat transmis la acea vreme.