„După părerea mea, nu are niciun efect privind supraaglomerarea din penitenciare. Ar trebui să vedeți sau să întrebați pe cei care au inițiat care este logica, nu mă pronunț, dar privind supraaglomerarea din penitenciare clar că nu are efect, pentru că oamenii cu pedepse suspendate sunt deja liberi, nu sunt în penitenciar”, a afirmat Vulpe, miercuri, într-o conferință de presă la finalul prezentării bilanțului ANP pe anul 2016.
El nu a dorit să se pronunțe asupra necesității elaborării unei astfel de măsuri.
„Nu știu dacă este necesară (o astfel de măsură — n.r.), pentru că nu am inițiat-o eu, n-am citit, n-am participat, n-am dezbătut nimic în sensul acesta. Eu mă pot exprima numai despre situația din penitenciare și nu despre legislație. Doar o aplic atunci când aceasta va fi adoptată”, a mai spus Vulpe.
Întrebat despre proiectul privind grațierea, care se află în Parlament, șeful ANP a afirmat că nu ar rezolva în totalitate problema supraaglomerării din penitenciare.
„Proiectul de lege (privind grațierea — n.r.) așa cum este el acum în Parlament (…) ar trebui ca toți deținuții, cei 27.500, să fie analizați individual de o comisie, în funcție de pedeapsă și de dosarul lor. Din păcate, evidențele pe care noi le avem, electronice, nu pot defalca ceea ce poate face omul. (…) Dar pe statisticile pe care noi le avem, nu rezolvă în totalitate problema, (…) 8.500 de persoane nu se pot elibera din penitenciare”, a declarat Marius Vulpe.
El a admis că există supraaglomerare în penitenciare, dar a subliniat că nu ANP a inițiat proiectul privind grațierea anumitor pedepse. „Nu Administrația Națională a ‘marșat’ pe un astfel de proiect, el este un proiect al Ministerului Justiției, ANP doar a oferit cifre statistice pe care de altfel le-a susținut și le-a oferit și în Senat, la Comisia juridică. De altfel, am susținut și public că orice demers legal care duce la supraaglomerarea din penitenciare este benefică atât deținuților din penitenciare, cât și personalului și, cu siguranță, și societății civile, deoarece (…) reduce costurile de la bugetul de stat”, a afirmat șeful ANP.
Vulpe a precizat că, în ciuda supraaglomerării, nu există situații în care un deținut să doarmă în pat cu un alt deținut.
„Așa cum am prezentat, (…) gradul de supraaglomerare este de 144%, per total în sistem. Sunt penitenciare care nu sunt supraaglomerate, dar sunt foarte puține, 8.500 este deficitul de locuri de cazare. Ce nu s-a înțeles în agenda publică, sau n-am fost noi suficient de expliciți, este faptul că niciun deținut nu doarme în pat cu un alt deținut. Sunt instalate circa 33.000 de paturi în penitenciarele din România, absolut fiecare deținut are locul lui individual, nu avem suprafața legală prevăzută în normativele europene alocate unui deținut”, a arătat Marius Vulpe.