TRADIŢII PAŞTE 2017. Când se sărbătoreşte Învierea Domnului în acest an

TRADIŢII PAŞTE 2017. De Paşte, spun preoţii, nimeni nu trebuie să fie trist, nimeni nu trebuie să plângă, bucuria fiind sentimentul predominant în zilele de Paşte. Paştele, sărbătoarea creştină care cheamă oamenii să ia Lumina Sfântă, aduce bucuria unică a Învierii Mântuitorului, dar şi ritualuri şi tradiţii religioase, printre care şi cea a salutului cunoscut chiar şi de cei mici – „Hristos a înviat!„, „Adevărat a înviat!„.

Numele sărbătorii derivă din cuvântul ebraic „pesah”, care înseamnă „trecere” şi vine din termenul egiptean cu acelaşi înţeles „paseh”.

Lumina Sfântă de la Ierusalim este adusă sâmbătă seară, cu un avion special, la Aeroportul „Henri Coandă” Bucureşti, de unde este dusă cu avioane de mici dimensiuni şi în Bacău, Iaşi, Suceava, Sibiu, Cluj-Napoca, Baia Mare, Satu Mare şi Timişoara, pentru clerul şi credincioşii ortodocşi din aceste zone.

La Catedrala Patriarhală din Capitală, Lumina Sfântă este oferită credincioşilor la slujba de Înviere, de către patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, preafericitul părinte Daniel.

Alte articole

Iarna geroasă scumpeşte carnea de miel înainte de Paşte. Preţurile ar putea creşte cu cel puţin 10%

Cum va fi vremea de Paște 2026. Meteorologii anunță temperaturi de primăvară și precipitații 

Citeşte şi Ce să NU faci în Postul Paştelui. Este cel mai sever dintre toate posturile de peste an şi începe pe 27 februarie

În bisericile ortodoxe, slujba de Înviere începe în jurul orei 23.00, în interiorul lăcaşurilor de cult. Învierea Mântuitorului nu este însă proclamată în interiorul bisericii, ci în afara acesteia, pentru că, spun preoţii, ea priveşte pe toţi oamenii. La miezul nopţii, preotul iese din biserică şi cheamă credincioşii cu îndemnul „Veniţi de luaţi Lumină!„. În multe locuri, lumina este împărţită credincioşilor împreună cu bucăţele de pâine stropite cu vin, denumite Paşti.

După ce lumânările oamenilor sunt aprinse, alaiul, avându-l în frunte pe preot, înconjoară biserica de trei ori, cântând „Hristos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând, şi celor din morminte viaţă dăruindu-le„. Apoi, preotul intră din nou în biserică, unde continuă slujba de Înviere, care durează până în jurul orei 03.00.

Credincioşii aduc la biserică, în noaptea Învierii, ouă vopsite, cozonac, pască, friptură şi alte preparate de Paşte, pe care preoţii le sfinţesc. După slujbă, se dă dezlegarea la dulce, care marchează încheierea postului, astfel că merindele sfinţite vor putea fi mâncate.

Tot de Paşte, credincioşii aprind lumânări pe mormintele celor dragi şi duc acolo bucate pe care le dau de pomană celor sărmani.

Duminică spre prânz, credincioşii sunt aşteptaţi la biserică pentru slujba cunoscută ca „A doua Înviere”, la care vor fi citite, în 12 limbi, versetele 19-25 din capitolul XX al Evangheliei după Ioan.

Săptămâna de după Înviere se numeşte Săptămâna Luminată, în care nu se mai posteşte. Conform tradiţiei, în Sâmbăta Mare şi în zilele de Paşte (duminică, luni şi marţi), nu se spală rufe, acest obicei fiind menţinut în unele locuri până în joia din Săptămâna Luminată.

Citeşte şi Destinaţii preferate de români pentru vacanţa de Paşte