LEGEA SALARIZĂRII UNITARE. Ce salarii SCAD după adoptarea actului normativ

Ministrul Muncii, Olguţa Vasilescu, a declarat joi că, în urma legii salarizării unitare, vor fi salarii care vor scădea, explicând că în prezent sunt instituţii unde salariile sunt total scăpate de sub control.

„Nu am spus niciodată acest lucru (că niciun salariu nu va scădea – n. red.). Nu am spus niciodată că va fi în lege trecut că nu va scădea niciun venit. Pentru că sunt salarii care scad după acest proiect de lege. Nu este o instituţie pe de-a-ntregul, dar sunt angajaţi din anumite instituţii care aveau salarii total scăpate de sub control. Dacă vreţi, vă dau un singur exemplu: consilier de ministru care avea 9.000 de lei. Cum putem să lăsam aşa ceva? Că nu puteam să ducem toţi consilierii de miniştri la 9.000 de lei. E logic să scadă salariul acestei persoane? E logic. Şi atunci cum să scriu eu în legea salarizării unitare că garantăm? E şi o prostie asta, hai să fim serioşi. Cum să scriem aşa ceva?”, a spus Lia Olguţa Vasilescu.

Co-preşedintele ALDE Călin Popescu Tăriceanu a intervenit în discuţie şi a spus că în noua lege nu vor exista salarii ale subalternilor mai mari decât cele ale şefilor.

„În România există două categorii de bugetari – bugetarii şi bugetarii de lux – şi nu putem să ne permitem şi nici nu e logic să existe funcţii sub funcţia cea mai înaltă dintr-o instituţie care să fie mai bine plătită decât şeful instituţiei. Nu se regăseşte nicăieri lucrul acesta”, a spus Tăriceanu.

Alte articole

Ilie Bolojan explică reforma administrativă. „Reducerea de 25% a fost o eroare de analiză”

INS: Salariile bugetarilor sunt cu 31% peste media salariilor din România

Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a prezentat, joi, la Sinaia, proiectul Legii salarizării unitare, în forma agreată de coaliţia guvernamentală. Vasilescu a precizat că primele majorări vor avea loc de la 1 iulie 2017 pentru militari şi poliţişti, iar de la 1 ianuarie 2018 cresc salariile medicilor şi asistentelor, însă salariile din sectorul sănătăţii vor rămâne aceleaşi până în 2022 deoarece din 2018 este acordată întreaga creştere salarială prevăzută în lege.

Raportul dintre cel mai mic salariu din sectorul public şi cel mai mare este de 1 la 12.

„Principiile care au stat la baza acestei legi sunt principiul legalităţii – toate drepturile de natură salarială se stabilesc prin norme de forţă a legii, principiul nediscriminării – eliminarea oricărei forme de discriminare şi instituirea unui tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care prestează aceeaşi activitate şi are aceeaşi vechime în muncă, principiul egalităţii – asigurarea de salarii pe baze egale pentru muncă de valoarea egală, principiul importanţei sociale a muncii, principiul stimulării personalului din sectorul bugetar, principiul ierarhizării pe verticală, cât şi pe orizontală, în cadrul aceluiaşi domeniu şi în funcţie de complexitatea şi importanţa activităţii desfăşurate, principiul transparenţei mecanismului de stabilire a drepturilor salariale şi principiul sustenabilităţii financiare”, a declarat Olguţa Vasilescu.

Salariile de bază sunt diferenţiate pe funcţii, grade, trepte şi gradaţii. Gradaţiile se acordă în procent de 7,5 pentru gradaţia 1 – de la 3 la 5 ani, 5% pentru gradaţia 2 – de la 5 la 10 ani, 5% pentru gradaţia 3 – de la 10 la 15 ani, 2,5% pentru gradaţia 4 – de la 15 la 20 de ani, 2,5% pentru gradaţia 5 – peste 20 de ani.

Ministrul Muncii a precizat că nu a fost tăiat niciun fel de spor actual, însă a fost introdusă restricţia ca ordonatorul de credite să nu aloce sporurilor mai mult de 30% din anvelopa salarială. „Un poliţist care lucrează în stradă poate să ajungă la 70%, dar este clar că cei care stau la birou sau personalul contractual vor trebui să aibă sporuri mai mici”, a exemplificat Vasilescu.