CSM: Proiectul codurilor poate crea confuzie între confiscarea extinsă şi confiscarea specială

CSM apreciază că nu se impune introducerea unui nou articol care prevede că „Pentru stabilirea şi aplicarea legii penale mai favorabile nu este permisă combinarea prevederilor din legi succesive”, aşa cum propune Ministerul Justiţiei.

Potrivit Consiliului, acest articol „poate fi de natură să creeze confuzie în ceea ce priveşte viitoare modificări normative punctuale ale unor instituţii de drept penal”, invocând o decizie a Curţii Constituţionale (CCR), care prevede că, anterior apariţiei noului cod penal, în deciziile prin care Curtea a sancţionat un înţeles contrar principiului legii penale mai favorabile în cazul unor instituţii de drept penal, „norma mai favorabilă s-a integrat în cuprinsul aceluiaşi act normativ, nefiind modificată viziunea de ansamblu a reglementării”.

CSM propune Ministerului Justiţiei să definească mai bine noţiunea de „produs” care urmează să fie supus confiscării. Conform normelor europene, „produse” pot reprezenta avantajele economice obţinute, direct sau indirect, prin săvârşirea unei infracţiuni, arată CSM. Cu privire la propunerea ministrului Justiţiei, potrivit căreia „Sunt supuse confiscării şi alte bunuri decât cele menţionate la art. 112, când (…) instanţa îşi formează convingerea că bunurile respective provin din activităţi infracţionale”, CSM apreciază că „această convingere ar trebui să se formeze pe baza probatoriului administrat în cauză”, potrivit documentului citat.

Consiliul mai arată că proiectul supus dezbaterii de Ministerul Justiţiei poate crea confuzie între confiscarea extinsă şi confiscarea specială. Dacă probele administrate în cauză conduc la existenţa unor „bunuri produse sau dobândite prin săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală”, acestea ar trebui supuse confiscării speciale, arată CSM. Acesta propune ca proiectul să prevadă confiscarea extinsă ca fiind dispusă „dacă persoana este condamnată pentru comiterea unei infracţiuni susceptibile să îi procure un folos material şi pentru care pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de patru ani sau mai mare”.

Alte articole

CSM, despre proiectul de reformă a pensiilor speciale: „Modificările sunt într-o evidentă contradicție cu principiul independenței justiției”

Judecătorul „Turul II înapoi”, cercetat de Inspecţia Judiciară. Cine este Alexandru Vasile, magistratul care a bulversat România

Potrivit Ministerului Justiţiei, „Confiscarea extinsă se dispune asupra bunurilor dobândite de persoana condamnată într-o perioadă de cinci ani înainte şi, dacă este cazul, după momentul săvârşirii infracţiunii, până la data emiterii actului de sesizare a instanţei”.

CSM consideră, de asemenea, ca „lipsită de orice utilitate” introducerea articolului care prevede că „Împăcarea produce efecte numai cu privire la persoanele între care a intervenit şi dacă are loc până la citirea actului de sesizare a instanţei. În cauzele în curs de soluţionare la data intrării în vigoare a prezentului cod, dar pentru care la acea dată momentul citirii actului de sesizare a instanţei de judecată fusese depăşit, împăcarea poate interveni până la primul termen ulterior datei de 19 noiembrie 2014”.

CSM mai propune modificarea articolului care prevede că „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv, ori pentru o altă persoană cu care, în ultimii cinci ani, s-a aflat în raporturi de muncă ori in raporturi specifice celor dintre profesionişti, sau din partea căreia a beneficiat, în aceeaşi perioadă, ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la cinci ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”, prin eliminarea tezei referitoare la foloasele obţinute pentru o altă persoană cu care, în ultimii cinci ani, s-a aflat în raporturi de muncă.

CSM mai apreciză că nu se impune introducerea prevederii ca „În cazul bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse, luarea de către procuror a măsurilor asiguratorii pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a acestor bunuri să fie obligatorie”, considerând că reglementarea are un „caracter excesiv, întrucât nu se face vreo diferenţiere între infracţiuni sub aspectul gravităţii acestora, prin raportare la natura lor sau la cuantumul prejudiciului”.

La data de 19 aprilie, Ministerul Justiţiei a publicat pe site-ul instituţiei proiectul de modificare a codurilor penale, urmând ca, la data de 15 mai, să aibă loc cea de-a doua dezbatere, la care urmează să fie invitaţi reprezentanţi ai instituţiilor şi asociaţiilor profesionale care îşi desfăşoară activitatea în domeniul înfăptuirii justiţiei, precum şi ai organelor reprezentative ale profesiilor liberale din domeniul justiţiei, interesate în aplicarea prevederilor cuprinse în proiectului de lege, anunţă instituţia.