REZULTATE FINALE ALEGERI GERMANIA. Partidul Angelei Merkel, pe primul loc. Scor bun pentru extrema dreaptă

UPDATE REZULTATE ALEGERI GERMANIA: Conservatorii lui Angela Merkel – care a obţinut al patrulea mandat de cancelar – au obţinut o victorie mult mai redusă decât se aştepta, în urma alegerilor legislative naţionale de duminică, marcate de o ascensiune a dreptei naţionaliste, relatează AFP care prezintă rezultatele definitive.

Angela Merkel urmează să fie realeasă cancelar de către deputaţii din Bundestag, după constituirea unei coaliţii majoritare în Parlament.

Negocieri dificile în acest sens, între democraţi-creştini (CDU/CSU), liberali (FDP) şi ecologişti (Verzi) ar putea să dureze până în decembrie.

Alte articole

Alegerile din Germania ar putea ajunge la „CCR-ul” german. Cum arată rezultatul care este contestat

Pensia pe care o încasează Angela Merkel după 16 ani în care a fost cancelarul Germaniei

Cifrele dintre paranteze arată evoluţia faţă de alegerile din 2013.

Conservatori (CDU/CSU): 33% (-8,5)

Social-democraţi (SPD): 20,5% (-5,2)

Alternativa pentru Fermania (AfD): 12,6% (+7,9)

Liberali (FDP): 10,7% (+5,9)

Stânga radicală (Die Linke): 9,2% (+0,6)

Ecologişti (Verzi): 8,9% (+0,5)

Viitoarea cameră a Deputaţilor va cuprinde un număr-record de aleşi – 709 faţă de 630 în actuala adunare.

Această creştere se explică prin sistemul proporţional complex din Germania, care conduce cu regualritate la redistribuirea, la sfârşitul numărătorii, a mandatelor suplimentare tuturor mişcărilor reprezentate.

UPDATE: Reuters: Merkel reuşeşte să rămână la putere, dar extrema-dreapta îi va face dificilă guvernarea

UPDATE: „Naziştii afară!”. Sute de oameni în stradă împotriva AfD după alegerile parlamentare. Sute de persoane au manifestat duminică seara în mai multe oraşe, în Germania, în semn de protest faţă de partidul naţionalist de dreapta AfD, care a înregistrat un avans istoric pentru o astfel de mişcare, în alegerile legislative germane, relatează AFP.

La puţin timp după anunţarea rezultatelor provizorii, manifestaţii spontane în faţa cartierelor generale ale Alternativei pentru Germania (AfD) au avut loc la Koln, unde s-au adunat 400 de persoane, la Frankfurt, Munchen şi Berlin.

În capitala germană, un impozant cordon de poliţie încadra adunarea a mai puţin de 1.000 de manifestanţi, reuniţi în faţa sălii închiriate de AfD în seara electorală, la Alexanderplatz, în centrul Berlinului.

UPDATE: Horst Seehofer, liderul Uniunii Creştin-Sociale (CSU), filiala bavareză a Uniunii Creştin-Democrate (CDU), şi-a exprimat nemulţumirea privind rezultatul obţinut în scrutinul parlamentar federal, sporind astfel presiunile asupra cancelarului Angela Merkel.

UPDATE: Partidul Social-Democrat (SPD), care în ultimii patru ani a fost partenerul de guvernare al Uniunii Creştin-Democrate (CDU), intenţionează să treacă în opoziţie după rezultatul nefavorabil obţinut în scrutinul parlamentar din Germania, afirmă liderul formaţiunii de centru-stânga, Martin Schulz. Aliatul CDU din ultimii patru ani REFUZĂ o nouă coaliţie de guvernare.

Partidul Angelei Merkel, Uniunea Creştin-Democrată (CDU, centru-dreapta), şi filiala bavareză a acesteia, Uniunea Creştin-Socială (CSU), se clasează pe primul loc în scrutinul legislativ federal, fiind creditate cu 32,5%, potrivit unui sondaj efectuat la ieşirea de la urne de Institutul Infratest Dimap la comanda postului ARD, relatează site-ul T-online.de şi publicaţia Die Welt.

Pe locul doi se situează Partidul Social-Democrat (SPD, centru-stânga), condus de Martin Schulz, fost preşedinte al Parlamentului European, cu 20,0% din voturi.

Formaţiunea de extremă-dreapta Alternativă pentru Germania (AfD, extremă-dreapta) a obţinut, potrivit sondajului, 13,5% din voturi. Ar fi prima dată după al II-lea Război Mondial când o formaţiune de extremă-dreapta este reprezentată în Parlamentul federal din Germania.

Partidul Democraţilor Liberi (FDP, centru-dreapta) probabil a obţinut 10,5% din voturi, formaţiunea Alianţa ’90/Partidul Verzilor (B90/G, centru-stânga) este creditată cu 9,4%, iar Die Linke, cu o doctrină de stânga, cu 9,8%.

Un alt sondaj, efectuat la comanda ZDF, creditează CDU/CSU cu 33,3%, SPD cu 20,8%, AfD cu 13,2%, FDP cu 10,1%, B90/G cu 9,2% şi Die Linke cu 8,9%.

Aproximativ 61,5 milioane de germani au fost chemaţi la urne duminică, pentru a-şi alege cel de-al 19-lea Parlament.

Angela Merkel, care a candidat pentru al patrulea mandat de cancelar şi care este deja unul dintre cei mai longevivi lideri ai Europei, a avut o carieră politică pe cât de remarcabilă pe atât de neaşteptată, punându-şi în încurcătură adversarii prin aparenta sa umilinţă protestantă.

Germania are un sistem de vot mixt, direct şi proporţional, în care alegătorii primesc două buletine: unul direct pentru candidatul din circumscripţia sa şi al doilea pentru partid. Al doilea vot stabileşte distribuţia fotoliilor în Parlament.

De exemplu, numele lui Merkel nu apare pe buletinul pentru votul national, dar apare pe cel pentru circumscripţia sa, districtul Stralsund/Ruegen. Ea a candidat acolo ca reprezentant al formaţiunii creştin-democrate CDU, după ce a câştigat de şapte ori în district, de la reunificarea Germaniei, în 1990.

Partidele care nu reuşesc să obţină mai mult de 5% din voturi la nivel national sau nu obţin cel puţin trei mandate prin vot direct sunt excluse din Parlament. Proporţiile celorlalte formaţiuni sunt recalculate în consecinţă.

Această prevedere poate avea urmări majore pentru procesul construirii de coaliţii. De fapt, în 2013, FDP (partid pro-afaceri) şi AfD (extrema-dreaptă) au obţinut puţin sub 5% din sufragii. Cum voturile lor au fos redistribuite celorlalte formaţiuni, conservatorii lui Merkel au fost aproape de a putea să guverneze singuri, deşi obţinuseră numai 41,5% din sufragii.

Sondajele preconizează toate o victorie confortabilă a liderei conservatoare Angela Merkel, aflată la putere din 2005, în pofida faptului că partidul ei a scăzut, în ultima linie dreaptă, în faţa ascensiunii extremelor.

Săptămâna aceasta, tabăra sa, creştin-democrată, era creditată cu 36%, cu mult înaintea social-democraţilor lui Martin Sculz (22%), a cărui campanie pe tema justiţiei sociale nu mobilizează într-o ţară în care aproape toată lumea are un loc de muncă.

Dacă sondajele se vor confirma, conservatorii germani vor fi aproape de nivelul la care au fost înfrânţi în 1998 (35,1%) şi vor fi nevoiţi să-şi caute unul sau doi aliaţi. Un lucru care va păta succesul lui Merkel. Şi care îi va complica sarcina de a forma o coaliţie majoritară în viitoarele săptămâni.

Noul Bundestag, Camera inferioară a Parlamentului, se anunţă divizat, în el urmând să intre cel puţin şase partide, un lucru care s-a întâmplat ultima oară în 1990, astfel că următorul Guvern va avea nevoie, probabil, de cel puţin 47% sau 48% din voturi pentru o majoritate stabilă.

Citeşte şi ALEGERI parlamentare în Germania. Criza imigranţilor, cel mai dificil test pentru Angela Merkel