Reuters: Angela Merkel reuşeşte să rămână la putere, dar extrema-dreapta îi va face dificilă guvernarea. Proteste în Germania

La doi ani după ce Merkel a deschis graniţele Germaniei pentru peste un milion de imigranţi, Alternativa pentru Germania (AfD) a uimit prin faptul că a devenit primul partid de extremă dreapta care a intrat în Parlament după jumătate de secol.

AfD a câştigat 13,0 la sută din voturi, partidul lui Merkel are cel mai slab rezultat din 1949, iar rivali social-democraţi (SPD) au înregistrat cel mai slab scor din 1933.

“Desigur că ne aşteptam la mai mult, dar suntem partidul mai puternic, avem mandatul pentru guvernul următor şi nu poate exista o coaliţia contra noastră”, a spus Merkel, după ce CDU/CSU a obţinut 32,9 la sută din voturi, faţă de 41,5 la alegerile din 2013.

Ca urmare a rezultatelor din Germania, euro a scăzut cu 0,4 procente pe pieţele asiatice, dovadă că lumea se aşteaptă să fie dificil până se formează o coaliţie.

Alte articole

Lumea stă cu ochii pe alegerile parlamentare din Germania. Cum se explică popularitatea de care se bucură AfD, partidul de extremă dreaptă?

Pensia pe care o încasează Angela Merkel după 16 ani în care a fost cancelarul Germaniei

Merkel poate obţine o majoritate în Parlament doar printr-o coaliţie cu liberalii (FDP) şi Verzii, ceea ce ar putea dura luni de zile, notează Reuters.

„Naziştii afară!”. Sute de oameni în stradă împotriva AfD după alegerile parlamentare

Sute de persoane au manifestat duminică seara în mai multe oraşe, în Germania, în semn de protest faţă de partidul naţionalist de dreapta AfD, care a înregistrat un avans istoric pentru o astfel de mişcare, în alegerile legislative germane, relatează AFP.

La puţin timp după anunţarea rezultatelor provizorii, manifestaţii spontane în faţa cartierelor generale ale Alternativei pentru Germania (AfD) au avut loc la Koln, unde s-au adunat 400 de persoane, la Frankfurt, Munchen şi Berlin.

În capitala germană, un impozant cordon de poliţie încadra adunarea a mai puţin de 1.000 de manifestanţi, reuniţi în faţa sălii închiriate de AfD în seara electorală, la Alexanderplatz, în centrul Berlinului.

Strigând ”Tot Berlinul urăşte naziştii!”, ”Naziştii afară!” sau ”Rasismul nu este o alternativă”, manifestanţii, mai degrabă tineri, şi-au dat frâu liber furiei.

Poliţia berlineză a anunţat pe Twitter două arestări în urma unor confruntări între manifestanţi şi forţele de ordine.

”Va trebui să arătăm că nu acceptăm ca un asemenea partid să se afle în Bundestag”, a declarat pentru AFP Mathias, un manifestant.

Cu 13% din sufragii, ceea ce-l face să spere la aproape 90 de deputaţi, acest partid antielite, antiislam şi anti-Europa s-a impus duminică drept a treia forţă politică din ţară.

Născut în 2013, Partidul Alternativa pentru Germania este deja prezent în 13 dintre cele 16 Parlamente regionale germane şi în Parlamentul European (PE), dar alegerea unor deputaţi AfD în Bunbdestag constituie o cotitură în istoria germană postbelică.

Însă – ostracizat de toate celelalte formaţiuni care-l cataloghează drept o ”ruşine pentru Germania” – AfD nu are vreo şansă să ajungă în viitorul Guvern, care va fi condus din nou – a patra oară la rând – de Angela Merkel.