AJUTOARE DE ÎNCĂLZIRE 2017: Cine NU POATE beneficia de ajutorul de la primării pe timpul iernii

 Legislația în vigoare prevede însă și alte circumstanțe care pot duce la respingerea unei cereri pentru ajutorul de încălzire. Mai exact, dacă solicitantul e proprietarul unor bunuri anume, mobile sau imobile, nu are dreptul să primească acest sprijin social.

Ajutorul pentru încălzirea locuinței îl pot cere atât familiile, cât și cei care locuiesc singuri, dacă nu-și permit să suporte costurile cu încălzirea în perioada cuprinsă între 1 noiembrie 2017 și 1 martie 2018. Dacă documentele necesare sunt depuse până azi, cel târziu, atunci ajutorul poate fi primit încă din luna noiembrie.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Una din principalele condiții pentru acordarea ajutorului e mărimea veniturilor solicitantului. Potrivit OUG nr. 70/2011, condițiile privind venitul sunt următoarele, în funcție de modul cum se face încălzirea și de tipul de beneficiar:

• în cazul energiei termice:
  • ajutorul poate fi obținut de familiile cu un venit net mediu lunar pe membru de până la 1,572 ISR (786 de lei);
  • persoanele singure pot obține ajutorul dacă au un venit net mediu lunar de maximum 2,164 ISR (1.082 de lei);
• în cazul ajutoarelor pentru gaze naturale, energie electrică și lemne, cărbuni și combustibili petrolieri, limita maximă a venitului net mediu lunar pe persoană (persoana singură sau membrul de familie) trebuie să fie, în principiu, de cel mult 1,230 ISR (615 lei).

Citeşte şi Ajutor de căldură 2017. Românii cu venituri mici mai pot depune cererile timp de o săptămână. Ce acte sunt necesare

Atunci când se stabilește venitul net mediu lunar sunt luate în calcul toate veniturile realizate în luna anterioară lunii depunerii cererii. De asemenea, autoritățile țin cont și de bunurile mobile și imobile pe care le au solicitanții. În acest sens, există o listă a bunurilor care, dacă se află în proprietatea solicitanților, duc la refuzarea ajutorului pentru încălzirea locuinței, mai exact:

• bunuri imobile:
  • clădiri sau alte spații locative în afara locuinței de domiciliu și a anexelor gospodărești;
  • terenuri de împrejmuire a locuinței și curtea aferentă și alte terenuri intravilane care depășesc 1.000 mp în zona urbană și 2.000 mp în zona rurală;
•     bunuri mobile (care funcționează):
  • autoturism/autoturisme și/sau motocicletă/motociclete cu o vechime mai mică de zece ani, cu excepția celor adaptate pentru persoanele cu handicap ori destinate transportului acestora sau persoanelor dependente, precum și pentru uzul persoanelor aflate în zone greu accesibile;
  • mai mult de un autoturism/o motocicletă cu o vechime mai mare de zece ani;
  • autovehicule: autoutilitare, autocamioane de orice fel cu sau fără remorci, rulote, autobuze, microbuze;
  • șalupe, bărci cu motor, scutere de apă, iahturi, cu excepția bărcilor necesare pentru uzul persoanelor care locuiesc în Rezervația Biosferei „Delta Dunării”;
  • utilaje agricole: tractor, combină autopropulsată;
  • utilaje de prelucrare agricolă: presă de ulei, moară de cereale;
  • utilaje de prelucrat lemnul: gater sau alte utilaje de prelucrat lemnul acționate hidraulic, mecanic sau electric;
•     depozite bancare: depozite bancare de peste 3.000 de lei;
•     terenuri/animale și/sau păsări: suprafețe de teren, animale și păsări a căror valoare netă de producție anuală depășește suma de 1.000 de euro pentru persoana singură, respectiv suma de 2.500 de euro pentru familie.

Este de ajuns ca un solicitant să aibă fie și doar unul dintre bunurile enumerate mai sus pentru a-i fi respinsă cererea de către primar. Totuși, excepție face situația în care o persoană singură sau o familie deține anumite bunuri din listă, dar acestea sunt închiriate, arendate sau concesionate altor indivizi, conform ordonanței.

Mai multe detalii, pe avocatnet.ro