Ortodoxe 
Sf. Proroc Avacum; Sf. Mc. Miropi; Sf. Ier. Solomon, arhiepiscopul Efesului

Greco-catolice 
Sf. pf. Avacum

Romano-catolice 
Ss. Bibiana, m.; Silveriu, pp. m.; Habacuc, profet

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Sfântul Proroc Avacum este pomenit în calendarul creștin ortodox la 2 decembrie

Alte articole

Calendar ortodox 6 octombrie 2026. Ziua în care este sărbătorit Toma „necredinciosul”, ocrotitorul „întârziaţilor”

Calendar ortodox 5 octombrie 2026. Săptămâna începe cu o sărbătoare importantă. Rugăciunea zilei pentru sănătate și armonie în familie

A fost fiul lui Asafat, din seminția patriarhului Simeon, și a trăit cu 600 de ani înainte de Hristos. Înainte de căderea în robie a evreilor, Sfântul Proroc Avacum a prorocit căderea Ierusalimului și a Templului.

Când a intrat împăratul babilonian Nabucodonosor în Ierusalim (586 î.Hr.), prorocul a fugit și a trăit ca un străin în pământul ismailitenilor. După eliberarea Ierusalimului s-a întors în țara sa, unde și-a lucrat pământul.

Cartea sa, cuprinsă în Vechiul Testament, este în trei capitole. Sfântul Proroc Avacum a arătat că Pronia lui Dumnezeu cârmuiește toate popoarele.

Dumnezeu este împăratul omenirii: „Aruncați privirea printre popoare, fiți cu băgare de seamă și înspăimântați-vă, căci se săvârșește în vremea voastră un lucru pe care voi nu l-ați crede, dacă l-ar povesti cineva! Iată Eu stârnesc pe Caldei, neam amarnic și iute, care cutreieră ținuturi necuprinse, ca să pună stăpânire pe locuințe care nu sunt ale lui. El este năpraznic și înfricoșător. Puterea lui face dreptul lui, strălucirea lui „. (Avacum, 1; 5, 6, 7)

Dumnezeu pedepsește popoarele, unele prin altele, dar le și eliberează pe unele prin altele, iar cel drept va trăi prin credința sa.

Iată câteva obiceiuri care se practică în postul Crăciunului, până pe 25 decembrie!

1. Din timpuri străvechi, oamenii credeau că în alimentele „de dulce”, mai ales în carne există forţe malefice, iar prin alimente sufletul morţilor intră în corpul celor vii. De aici şi superstiţia ca părinţii trebuie să postească înaintea naşterii copilului, mirii înaintea nunţii şi rudele în perioada doliului.

2. În timpul postului, fetele adună făină din care fac plăcinte de Crăciun, pe care le dau apoi colindătorilor. În acest fel, ele se vor face plăcute şi iubite.

3. Postul Ignatului este un post al bucuriei… în biserică. În această perioadă în biserică se cântă colinde tradiţionale, slujbe şi rugăciuni specifice cum este Rozariul.

4. La sate, bătrânii evitau să dea cu împrumut ceva din casă în această perioadă. Superstitia spune că se vor înmulţi lupii şi vor coborî in sat.

5. În unele zone oamenii fac focuri mari pentru îndepărtarea spiritelor rele.

6. În postul Crăciunului încep şezătorile, când tinerii şi bătrânii deopotrivă se strângeau în zilele lucrătoare pe la casele fiecăruia pentru a toarce lână şi a ajuta la treburi gospodăreşti. Se spuneau poveşti, cântece şi ghicitori, iar gazdele serveau ajutoarele cu nuci mere şi pere din fân.

7. Bătutul pernelor este un obicei practicat de fetele nemăritate care nu şi-au găsit încă ursitul. Se spune că „bătutul pernelor” poate îmblânzi soarta acestora şi le aduce peţitori.

8. Pe 21 noiembrie, de sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică, numită şi Ovidenie, se aprind luminări pentru copiii nebotezaţi, dar şi pentru morţi pentru a avea cale luminată pe cealaltă lume. Se împart nuci, colaci şi turte de mălai.

9. În dimineaţa zilei de 21 noiembrie, bătrânele luau din livadă o creangă cu 7 prune, una cu 7 mere şi una cu 7 alune, pe care le păstrau în cămară, despre care spuneau căci se credea că sunt bune de friguri în tot anul. 

10. Magia viziunii privind naşterea lui Iisus Hristos capătă valenţe magice pentru clarvăzătoare. Se spune că în această zi cerul se deschide şi animalele vorbesc, iar bătrânele cu har descântă mai bine.

11. În noaptea de Ovidenie se spune că descântătoarele fac „privegherea apei”. Femeile pun un vas cu apă peste noapte pe care o folosesc pentru dureri de piept şi cap sau pentru vedere.

12. Bătrânele de la sate mai cred şi astăzi că cerul se deschide şi se vede casa lui Dumnezeu, iar animalele vorbesc şi numai cei curaţi la suflet pot vedea „dincolo”.

13. De Sfântul Matei, fetele din zona Haţegului merg la fântâna din mijlocul satului şi, la cântatul cocoşului, aprind o lumânare şi o pun pe margine; lumina care se reflectă în apă îi arăta acesteia chipul viitorului soţ.

14. Tot acum, femeile lucrează până la amiază pentru a avea spor în casă anul viitor.

Postul, indiferent că vorbim de postul Crăciunului sau postul Paștelui, este o perioadă de purificare, atât trupească, cât și sufletească. În tradiția populară se crede că persoanele care mor în timpul postului sunt persoane bune, curate și fără prea multe păcate și au drumul deschis către Impărăția Cerurilor.

Conform credințelor și superstițiilor populare, sufletele persoanelor care mor în timpul postului nu mai ajung la Judecata de Apoi, ci se duc direct in Rai. De asemenea, în perioada în care Cerurile sunt deschise, mai exact între Paște și Rusalii, cu precădere în Săptămâma Luminată, și de la Crăciun până la Bobotează, sufletele celor care mor ajung direct în Rai. Însă, se spune din bătrâni că nu este bine ca o persoană să moară în Săptămâna Patimilor, deoarece sufletul său se va chinui mult să ajungă în Rai.